Politica • 9 Iunie 2009 • 12:18
La alegerile europarlamentare au votat in strainatate aproximativ 13.800 de romani, dintre care cei mai multi au preferat PD-L, cu 37,13% dintre voturi, urmat, la distanta, de PNL, cu 15, 68%, de PSD+PC cu 14,87% si de Elena Basescu cu 11%, potrivit rezultatelor finale.
Dupa centralizarea voturilor din toate cele 190 de sectii de vot din strainatate, Biroul Electoral nr. 48 pentru sectiile din strainatate a comunicat ca la urne s-au prezentat 14.330 de cetateni romani din strainatate, dintre care 13.769 s-au exprimat in mod valabil, restul de 557 fiind inregistrate ca voturi nule.

Potrivit calculelor NewsIn pe baza numarului de voturi comunicat de Biroul Electoral nr. 48 pentru sectiile din strainatate, rezulta ca cel mare scor a fost obtinut PD-L, cu 37,13%, adica 5.112 voturi din 13.769, urmat de PNL, cu 15,68%, adica 2159 de voturi si de PSD+PC cu 14,87%, reprezentand 2.048 voturi. Pe locul patru in topul preferintelor romanilor din strainatate se situeaza Elena Basescu cu 11%, adica 1.516 voturi, urmata de PRM cu 1.383 voturi (10%). UDMR a obtinut 986 voturi (7,16%), PNTCD 282 (2%), Abraham Pavel 193 (1,40%) si Forta Civica 190 (1,38%).

Aceasta structura a preferintelor electorale din strainatate este diferita de cea la nivel national, unde PSD conduce cu 30,56%, urmat de PD-L cu 29,69% si de PNL a obtinut 14,56% la europarlamentare, indica primele rezultate partiale facute publice de Biroul Electoral Central. Partidul condus de Corneliu Vadim Tudor, Romania Mare, a strans 388.997 de voturi, adica 8,74%. Din datele centralizate de BEC, Elena Basescu a obtinut 4,23% din voturi, adica 188.493.

Votul la sectiile din strainatate a inceput in noaptea de sambata spre duminica, la ora 00.00, si s-a incheiat luni, la ora 7.00, la sectiile din Los Angeles, Las Vegas si Portland, dupa 31 de ore de vot. Votul s-a desfasurat in conditii normale in strainatate, singura neregula fiind semnalata de senatorul PD-L William Brinza, care sustine ca nu a putut vota la o sectie de vot din Spania si acuzand ca a fost inscris in listele de vot spaniole fara voia sa. Biroul electoral al circumscriptiei nr. 48 pentru strainatate a decis, insa, sa respinga contestatia formulata de Brinza, care, optand sa voteze reprezentantii Spaniei in PE, a renuntat la dreptul de a alege candidati romani.

Explicatia pentru o prezenta atat de scazuta a romanilor din strainatate la aceste alegeri europene se justifica si prin faptul ca peste 90.000 de romani si-au exprimat intentia de a vota lista de candidati din tarile unde au domiciliul sau resedinta, ei renuntand astfel la dreptul de a mai vota candidati romani. Dintre acestia, cei mai numerosi au fost cei din Spania, in jur de 50.000, urmati de cei din Italia - aproape 30.000.

Ministerul de Externe distribuise 400.000 de buletine de vot si a organizat in strainatate 190 de sectii, cu noua mai multe decat la europarlamentarele din 2007, dar cu 31 mai putine decat la alegerile parlamentare din 2008. Ministerul a distribuit si 200.000 de timbre autocolante, 1.000 de stampile «votat», 190 de stampile de control, plus modelele de procese verbale de constatare a rezultatelor, model de liste electorale si materiale promotionale.

Dintre cele 190 de sectii de vot care au fost organizate, cele mai multe au fost in Europa, dar ca numar de birouri de vot in acelasi stat se detaseaza SUA, unde au existat 19 sectii de vot, in timp ce in Italia au fost organizate 16 si in Spania - noua.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.