5 Ianuarie 2009 , 22:52 in Politica
Modificarea Constitutiei va declansa o noua dezbatere, in cursul anului 2009, dupa ce Administratia Prezidentiala va face public raportul Comisiei de analiza a regimului politic si constitutional, partidele din coalitia guvernamentala, PSD si PDL, avand opinii diferite asupra schimbarilor necesare.

Raportul Comisiei prezidentiale ar trebui sa fie dat publicitatii in perioada imediat urmatoare, potrivit declaratiilor facute chiar de seful statului. Traian Basescu a declarat, pe 24 noiembrie, la Realitatea TV, ca documentul - o analiza a actualelor prevederi ale Constitutiei si, totodata, lansarea unui cadru al dezbaterilor pentru revizuirea acesteia - a fost finalizat, dar ca nu a fost dat publicitatii inainte de alegerile din 30 noiembrie 2008, pentru ca nu a dorit sa ofere un nou subiect "de atacuri".

  • Basescu: Presedintele trebuie sa aiba "parghii de deblocare a crizelor"

Potrivit NewsIn, in opinia presedintelui, "parghiile de deblocare a crizelor" ar fi doua: dizolvarea Parlamentului sau dizolvarea Guvernului. Neputinta rezolvarii blocajelor ivite pe durata mandatul premierului Tariceanu a indreptat adesea atentia asupra constrangerilor constitutionale si a rolului redus al sefului statului de interventie. Asa se face ca multe dintre disputele presedinte-premier au fost transate la Curtea Constitutionala, institutie chemata sa ridice valul de pe neclaritatile textului fundamental. Interpretarile Curtii, fie ca au inclinat balanta spre presedinte, fie spre premier, au raspuns punctual la anumite situatii aflate in disputa, dar nu aveau cum sa ofere o solutie general valabila de deblocare a relatiilor incordate dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu.

Basescu spune ca este nevoie de un mecanism pe care presedintele tarii sa-l poata folosi pentru deblocarea crizelor: "ori sa dizolve Parlamentul ori sa dizolve Guvernul: Una din doua, nu trebuie mai mult". El a declarat in emisiunea televizata din 24 noiembrie ca intr-o situatie de criza Parlamentul si Guvernul nu trebuie sa-si "tarasca pana la final mandatul", iar cineva trebuie sa-si asume "riscul formidabil" de a declansa alegeri anticipate. Acest rol l-ar putea avea, asadar, presedintele.

Basescu mai sustine ca documentul Comisiei prezidentiale ofera nu una, ci mai multe solutii pentru situatiile neclare din textul actual al Constitutiei si ca principiul de la care a plecat analiza, la cererea sa, este ca Romania sa nu devina republica prezidentiala. "Eu am atentionat Comisia din capul locului sa nu faca republica prezidentiala, ci, doar daca vreti sa fiu foarte sincer, sa-i dea presedintelui parghii de deblocare a crizelor”, a spus Traian Basescu, iar precizarile lui se doreau a fi un motiv de liniste pentru politicienii care il acuzau ca vrea sa detina un control nelimitat asupra institutiilor statului.

  • PD-L vrea Parlament unicameral si dizolvarea acestuia cand pierde in disputa cu presedintele

Intr-adevar, modificarea Constitutiei nu a fost tema de campanie la alegerile parlamentare, subiectul fiind atins tangential de partidele politice, cu precadere de liberali. Dintre partidele intrate in cursa electorala, doar PD-L a trecut in programul electoral cele mai multe directii in ceea ce priveste reforma constitutionala. Democrat-liberalii nu au spus clar insa ce fel de republica ar sustine, trecand in revista toate cele trei variante - regimul politic parlamentar, regimul politic prezidential sau regimul semiprezidential consolidat - si promitand o larga dezbatere publica, dar au sustinut constant ca primul-ministru, care nu este ales direct de popor, are puteri sporite, spre deosebire de presedinte.

PD-L e convins ca „actualul regim politic semiprezidential, caracterizat prin bicefalism executiv, rupe unitatea actiunii executive, nu asigura concordanta dintre decizie si raspundere si este cauza instabilitatii si conflictelor politice” si ca nu vor putea fi inlaturate conflictele dintre presedinte si prim-ministru fara o alta asejare constitutionala a puterilor. Au fost insa voci din PD-L care, anterior, au sustinut ca optiunea este pentru "un sistem prezidential consolidat".

Exista un indiciu in programul de guvernare asumat de PD-L in campania electorala care ar inclina balanta preferintelor democrat-liberale, dar fara sa fie sustinut pe alte paliere. „Parlamentul ar putea fi dizolvat pe modelul austriac atunci cand pierde intr-o situatie de confruntare cu presedintele, cum a fost suspendarea presedintelui. Adica atunci cand presedintele trece testul referendumului, Parlamentul este dizolvat si au loc alegeri anticipate”, se spune in programul PD-L, consultat de NewsIn.

Fara echivoc a fost insa propunerea PD-L in ceea ce priveste structura Parlamentului. Un Parlament unicameral, in care sa fie cel mult 300 de alesi – a fost propunerea PD-L in campania electorala, de care nu s-a dezis, dar care, de pe alta parte, nici nu a fost preluata in programul Guvernului, chiar daca Emil Boc avea in spate votul Colegiul Director al PD-L din 22 septembrie 2008, care, in unanimitate, a aprobat rezolutia pentru sustinerea Parlamentului unicameral si declansarea unei campanii de strangere de semnaturi pentru revizuirea Constitutiei.

  • PSD si "refacerea echilibrului" intre puterile statului

PSD este destul de discret in ceea ce priveste intentiile de modificare a Constitutiei, a modului in care vor fi asezate, in plan constitutional, raporturile dintre institutiile statului. Detaliile oferite de liderii PSD, dincolo de gesturile spectaculoase, dar nefinalizate, de a cere, in toamna 2008, modificarea urgenta a Constitutiei pentru a elimina imunitatile penale ale demnitarilor, in conditiile in care demersurile concrete ale membrilor de partid erau diametral opuse (un exemplu il reprezinta votul in Camera Deputatilor de a respinge cererea procurorilor de a putea incepe urmarirea penala impotriva lui Adrian Nastase), au fost intotdeauna sarace. O intentie exprimata de PSD a fost sa se reduca atributiile presedintelui, in sensul in care ministrii sa nu mai fie numiti de catre seful statului. In primavara anului 2007, cand PSD a contribuit la suspendarea presedintelui Traian Basescu, reprezentanti ai PSD vorbeau despre posibilitatea modificarii Constitutiei prin sustinerea variantei unei republici parlamentare.

Nici in programul de guvernare, cu care au intrat in campania electorala, liderii PSD nu au fost mai generosi. In document se vorbeste de „o noua Republica”, dar nu se dau alte detalii decat ca aceasta ar trebui sa fie „europeana si moderna”. Tot astfel, PSD vorbeste la modul general despre „nevoia de refacere a echilibrului intre principalele Puteri ale statului”. Si, a mai apucat sa promita PSD, „in al treilea an al unei guvernari social-democrate” va organiza un referendum pentru „o noua Constitutie”.

Insa, PSD a obtinut, fara sa modifice Constitutia, pozitia atat de dorita de Mircea Geaona de a fi membru in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Acesta era unul din motivele pentru care PSD dorea modificarea Legii fundamentale, ce-i drept propunerea fiind ca liderul opozitiei sa intre in CSAT, si nicidecum presedintele Senatului. Situatia s-a schimbat intre timp, Mircea Geoana cerand ca Protocolul coalitiei cu PD-L sa prevada in mod expres modificarea Legii CSAT astfel incat seful Senatului, post pe care il ocupa, sa devina vicepresedinte CSAT, renuntand sa mai sustina varianta cu liderul opozitiei-membru al Consiliului.

  • Liberalii - intre republica parlamentara si monarhie constitutionala

Liberalii sunt consecventi in sustinerea ideii republicii parlamentare, cu un presedinte cu puteri reduse, mai mult simbolice. A doua varianta luata in calcul, ar fi cea a monarhiei constitutionale. Pentru sustinerea propunerilor, liberalii invoca modele europene „autentice”.

Presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, aflat in pozitia de premier in conflict deschis cu presedintele Basescu, declara la sfarsitul lunii august ca, dupa alegerile parlamentare, ar trebui sa aiba loc o dezbatere serioasa privind revizuirea Constitutiei, subliniind ca romanii ar avea de ales intre “modelul autentic european” si “modelul oriental,(...)cu un lider atotputernic si discretionar, unde derapajele se inlantuiesc unul dupa altul si se ajunge cat mai rapid la regimul de dictatura personala”.

Optiunea liderului liberal a fost clar expusa: o revizuire a Constitutiei „care sa puna niste jaloane foarte clare si sa apropie Romania de modelul european care se bazeaza pe republica de tip parlamentar sau monarhia constitutionala care, in locul sefului statului, are simbolic un monarh in fruntea statului”.
Liberalii sustin, de asemenea, pastrarea actualei structuri a Parlamentului, cu doua Camere- Senat si Camera Deputatilor.

De remarcat si ca Regele Mihai I, in mesajul transmis romanilor de Anul Nou, a vorbit despre necesitatea modificarii Constitutiei: "Romania are nevoie sa-si daltuiasca o Constitutie care sa dea un rol limpede, neechivoc si complementar institutiilor Statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru traditiile noastre. Este singura solutie pentru salvarea democratiei si a demnitatii noastre".

O alta disputa: beneficiarul noii Constitutii-presedintele ales in 2009 sau urmatorul?

Dezbaterea privind modificarea Constitutiei, care va debuta odata cu prezentarea Raportului Comisiei prezidentiale, nu inseamna automat si demararea procedurii legale de revizuire a Legii fundamentale. Dar nici nu exclude aceasta posibilitate.

Liderul PD-L, Emil Boc, a declarat la sfarsitul verii 2008, ca doreste organizarea unui referendum pentru revizuirea Constitutiei in acelasi timp cu alegerile pentru Parlamentul European. Adica, pe data de 7 iunie 2009. Cum referendumul este ultima etapa din seria aprobarilor necesare pentru modificarea Constitutiei, dezbaterile publice si parlamentare ar trebui sa se deruleze rapid, in prima sesiune parlamentara. O alta varianta posibila este ca referendumul sa fie organizat odata cu alegerile prezidentiale, undeva spre sfarsitul anului. Iar in cazul in care varianta anuntata de Traian Basescu va avea castig de cauza, presedintele ales in 2009 va fi primul beneficiar al noilor prevederi constitutionale.

Potrivit NewsIn, sunt insa voci, tot din PD-L, care sustin ca procesul de modificare a Constitutiei este de durata, 3-4 ani, si ca beneficiarul noilor prevederi ar urma sa fie presedintele ales in 2014, adica in niciun caz nu va fi Traian Basescu, daca va candida in 2009 si va castiga, pentru ca nu mai are dreptul decat la un singur mandat. Sustinatorul acestei ipoteze este vicepresedintele PD-L Valeriu Stoica, unul dintre initiatorii proiectelor de reformare a Constitutiei. "Trebuie sa judecam la rece aceasta chestiune, sa dam la o parte patima pro-Basescu sau anti-Basescu si sa gandim chestiunea constitutionala in termenii interesului Romanei, si nu in functie de simpatia sau antipatia pentru un personaj politic", afirma, pe 11 noiembrie 2008, Valeriu Stoica.

Cert este ca lansarea in dezbatere a Raportului Comisiei prezidentiale, cel mai probabil in cursul acestei luni, va reprezenta punctul de plecare pentru o misiune dificila a sefului statului: sa convinga tocmai acea majoritate parlamentara puternica - pe care a spus mereu ca si-o doreste si care s-a realizat spre finalul mandatului de presedinte – sa-i fie alaturi in acest demers si sa sustina aceeasi varianta de modificare a Constitutiei.



Te-ar putea interesa si:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Twitter

Aboneaza-te la 9AM sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Modificarea Constitutiei, tema de dezbatere care va agita apele in anul 2009.


Ultima ora din Politica pe 9AM