Din cele 49 de state ale coalitiei, in Irak au mai ramas 26

Coalitia din Irak a fost formata, initial, din 49 de state, dar s-a redus treptat. Numai un stat, Filipine, a decis sa-si retraga fortele din Irak ca urmare a cererii unei grupari teroriste care a rapit un filipinez. SUA considera ca au participat la coalitie tarile care au contribuit la eforturile operatiunii "Iraqi Freedom" prin prezenta militara directa, sprijin logistic si informativ, echipe de decontaminare biochimica, acordarea dreptului de survolare a spatiului aerian, ajutor umanitar si pentru reconstructie si sprijin politic.

Tarile aflate la inceput in coalitie au fost: Afganistan, Albania, Angola, Australia, Azerbaidjan, Bulgaria, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Republica Dominicana, Salvador, Eritreea, Estonia, Etiopia, Georgia, Honduras, Ungaria, Islanda, Italia, Japonia, Kuweit, Letonia, Lituania, Macedonia, Insulele Marshall, Micronezia, Mongolia, Olanda, Nicaragua, Palau, Panama, Filipine, Polonia, Portugalia, Romania, Ruanda, Singapore, Slovacia, Insulele Solomon, Coreea de Sud, Spania, Tonga, Turcia, Uganda, Ucraina, Marea Britanie, SUA, Uzbekistan.

Multe dintre statele care au participat cu trupe au facut-o in pofida opozitiei clare exprimate de populatie prin proteste si marsuri de amploare. La ora actuala, iau parte la operatiunile din Irak 26 de state. Restul au participat pentru o perioada determinata ori s-au retras inainte de terminarea mandatului trupelor sau acesta nu a fost prelungit, ca urmare a violentei din Irak ori a presiunilor opiniei publice nationale.

S-au retras din coalitie: Nicaragua (februarie 2004), Spania (aprilie 2004), Thailanda (august 2004), Noua Zeelanda (septembrie 2004), Tonga (decembrie 2004), Ungaria (decembrie 2004), Portugalia (februarie 2005), Republica Moldova (februarie 2005). Filipine este singura tara membra a coalitiei implicate in Irak care si-a repatriat trupele dupa ce un sofer filipinez a fost luat ostatic.

Autoritatile de la Manilla au cedat amenintarilor rapitorilor cetateanului filipinez, care, in final, l-au eliberat. O alta retragere spectaculoasa a fost cea a Spaniei, decisa in aprilie 2004, imediat dupa alegeri, cand socialistul Jose Luis Rodriquez Zapatero a devenit premier. Spania a fost urmata de tarile din America Latina, precum Republica Dominicana sau Honduras. Deja, in februarie 2004, Nicaragua isi retrasese trupele, intrucat n-a gasit finantare externa pentru misiunea din Irak. Continuarea violentelor din Irak a determinat si alte state sa anunte ca isi vor retrage trupele: Polonia, Olanda, Bulgaria, Ucraina si Italia, considerate aliati de baza ai Washingtonului.

La jumatatea lunii martie 2005, imediat dupa eliberarea ziaristei Giuliana Sgrena, premierul Italiei a anuntat retragerea treptata a trupelor, incepand din septembrie, dar a revenit asupra declaratiilor, afirmand ca operatiunea va avea loc in colaborare cu aliatii. Olanda a inceput sa-si retraga o parte din contingent de la 14 martie, urmand ca, pana la sfarsitul lui aprilie, sa se incheie.

Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a anuntat, la 1 martie 2005, retragerea in etape a soldatilor din Irak, operatiune care se va finaliza in octombrie. Si Polonia, care a pierdut zece soldati si patru civili in Irak, a inceput retragerea trupelor, dupa alegerile din aceasta tara; de la 2.400 de militari, a ajuns la 1.700, iar la 23 martie, Bulgaria a decis sa-si retraga trupele, pana la sfarsitul anului, cand, oricum, expira mandatul acordat de ONU coalitiei internationale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe