Slovenia a preluat, la inceputul anului, presedintia semestriala a Uniunii Europene. Ea a devenit astfel prima tara din fostul bloc comunist ajunsa vreodata sa conduca forul comunitar. Dincolo de aspectul istoric al mandatului sau, mica republica ex-iugoslava se va confrunta cu o serie de probleme spinoase in urmatoarele sase luni. Ljubljana a mostenit de la predecesoarea sa, Portugalia, o agenda europeana exploziva si greu de manipulat, care contine unele dintre cele mai mari provocari de politica externa din ultimele decenii. Unii analisti cred chiar ca presedintia slovena „nu e suficient de puternica“ pentru a face fata unei asemenea situatii.

Cea mai dificila problema de care va trebui sa se ocupe Ljubljana in semestrul urmator se refera la provincia Kosovo. Mica regiune sirba a anuntat deja ca intentioneaza sa-si proclame independenta fata de Belgrad, iar statele membre UE nu au ajuns inca la o pozitie comuna referitoare la acest subiect. Tarile comunitare au ragaz pina pe 3 februarie (dupa alegerile parlamentare din Serbia) pentru a ajunge la un acord. Dupa aceasta data, Pristina si-ar putea proclama independenta, indiferent de pozitia Bruxelles-ului sau a statelor din UE.