International • 9 Iunie 2007 •
Coabitare sau putere extinsa in parlament pentru Sarkozy in Franta, premier francofon sau flamand in Belgia. Sint mizele alegerilor legislative din acest weekend din Franta si Belgia.
Duminica, 10 iunie, francezii si belgienii isi vor vota reprezentantii in parlamente, batalia surda care se da intre partidele angajate in cursa electorala fiind foarte stransa. Ambele sint tari cofondatoare ale Uniunii Europene. Isi "impart" frateste beneficiile de pe urma gazduirii sediilor Parlamentului European de la Strasbourg si Bruxelles. Unii au spus "NU" Constitutiei europene, ceilalti o sustin. Analistii spun ca ambele se afla, in acest moment, la o rascruce si ca alegerile de duminica pot sa produca si surprize.

In Belgia, valonii spera sa aiba suficiente voturi ca sa poata impune un prim-ministru francofon, lucru care nu s-a mai intamplat de 33 de ani. Flamanzii vor, pe de alta parte, sa impuna, daca vor avea forta necesara, o reforma a statului, care sa le permita intarirea prerogativelor regiunii flamande, partea nordica a regatului belgian, mai prospera, din punct de vedere economic, decat sudul francofon. Paradoxal, intre ele se afla Bruxelles, regiune autonoma, majoritar francofona (peste 88 la suta din populatie este francofona - n.r.), dar, in acelasi timp, capitala Flandrei. Daca regiunea capitalei este bogata, datorita prezentei masive a institutiilor europene si a tuturor celorlalte companii care si-au instalat aici sediile, pentru a fi aproape de centrul decizional al Europei, locuitorii sai nu se pot lauda cu acelasi lucru. Aproape 300.000 de flamanzi si valoni (peste jumatate dintre cei care lucreaza in capitala - n.r.) fac naveta zilnic pentru a lucra in Bruxelles, din cauza preturilor chiriilor, care au crescut foarte mult drept consecinta a numarului mare de functionari europeni, cu salarii mult peste nivelul belgienilor de rand. Flamanzii considera ca o dezvoltare "armonioasa" a capitalei s-ar putea face doar daca ea ar trece sub o dubla "cogestiune" intre Flandra si Valonia. Francofonii resping total aceasta idee, refuzand amestecul flamanzilor in gestionarea capitalei, eminamente francofona, desi vorbitorii de engleza ii depasesc, in acest moment, pe vorbitorii de franceza, din cauza institutiilor europene si internationale.

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.