Complicii lui Milosevici, in fata Curtii de la Haga

Cei sase acuzati, care s-au declarat nevinovati, s-au numarat printre oficialitatile de varf ale Yugoslaviei si Serbiei pe vremea razboiului din Kosovo in 1998 si 1999.
Milan Milutinovici, in varsta de 63 de ani, era atunci presedintele Serbiei, si ca atare membru in Consiliul suprem de aparare al Yugoslaviei, prezidat de Slobodan Milosevici. El impartea deci responsabilitatea pentru actiunile armatei in Kosovo.

Nikola Sainovici, care are 57 de ani, era vice prim ministru al Iugoslaviei. Raspundea de coordonarea politicii privind Kosovo si a luat parte la tratative diplomatice in aceasta chestiune.

Generalul Dragoljub Ojdanici, 65 de ani, era seful statului major al armatei iugoslave. Sub Milosevici, armata iugoslava a fost vioara a doua fata de politie, care primea mult mai multe resurse de la guvern. Dar in timpul starii de razboi declarate cand Nato a inceput campania de bombardamente contra Iugoslaviei, armata a preluat si controlul asupra fortelor de politie acuzate de unele din cele mai grave dintre presupusele atrocitati.

Generalul Nebojsa Pavkovici, 62 de ani, a fost numit in 1998 comandantul Armatei a III-a iugoslave - care avea responsabilitatea pentru Kosovo. In timpul razboiului a devenit unul dintre favoritii lui Milosevici, dupa ce a sprijinit ferm refuzul presdintelui iugoslav de a accepta propunerile de pace de la Rambouillet, din februarie 1999.

Generalul Vladimir Lazarevici, 57 de ani, a fost intai comandant al fortelor iugoslave de la Pristina in timpul razboiului, apoi a devenit comndantul armatei a treia, dupa razboi. In timpul razboiului fortele sale au fost lovite cel mai intens de raidurile aeriene ale Nato. Chiar vehicolul generalului Lazarevici a fost lovit, dar el a scapat nevatamat.

Generalul de politie Sreten Lukici, 51 de ani, a fost sef al comandamentului ministerului de interne pentru Kosovo in timpul razboiului. Ca atare, conducea
fortele de politie care includeau unitati speciale puternic inarmate, care au dus o mare parte a luptelor.
Toti cei sase sunt acuzati de a fi participat la o actiune criminala comuna al carei scop era schimbarea echilibrului etnic in Kosovo, in favoarea minoritatii sarbe.
In rechizitoriu se spune ca ei au facut uz de crime, deportari si persecutii generale impotriva majoritatii albaneze din Kosovo. Ca rezultat, circa 800 de mii de albanezi fie au fost expulzati fie au fugit din Kosovo in timpul razboiului.

Se anticipeaza ca acuzatii vor repeta apararea invocata de Milosevici, potrivit caruia refugiatii au fugit de bombardamentele Nato. Dar ar putea totodata sa incerce sa dea vina pe Milosevici pentru crimele de care sunt acuzati.

In orice caz, intrucat judecarea lui Milosevici s-a incheiat fara un verdict, acest proces este deosebit de semnificativ, fiindca ofera posibilitatea unei decizii juridice asupra celor intamplate realmente atunci in Kosovo.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe