International • 6 Septembrie 2012
James Bond, Maxwell Smart, Sydney Bristow. “Jucariile” de spionaj ale acestora le pot salva (sau uneori incurca) misiunile, insa, oricat de fantastice pot parea unele dintre ele, in viata reala exista cateva cel putin la fel de “diabolice” si ingenioase.

“The Thing”

Chiar daca le lipseste “sclipirea Hollywood-iana”, nu le face mai putin eficiente. Pana la urma scopul spionajului este acela de a asculta, a avea multa rabdare pentru a afla informatii confidentiale, scrie Mashable.

“The Thing” (Lucrul – n.r.) a fost unul dintre primele instrumente de spionaj camuflate care transmiteau semnale audio folosind energie dintr-o sursa exterioara. Simplista pentru standardele de astazi, The Thing era o mica membrana conectata la o antena. Avand in vedere ca nu exista sursa de energie, era dificil de depistat, si simplitatea designului realizat de Leon Theremin asigura ca va avea parte de o durata de functionare ridicata, potrivit Wall-Street.ro.

URSS a folosit The Thing pentru a spiona SUA, implementand device-ul intr-o placa de lemn sculptata pe care delegatia ruseasca a oferit-o Ambasadorului SUA pe 4 august 1945, ca “un gest de prietenie”. Device-ul a fost descoperit abia in 1952, cand un radio britanic a auzit pur intamplator, pe un canal radio, conversatii din biroul ambasadorului SUA.

Piatra ce te asculta

URSS nu a fost singura tara care a incercat sa-i spioneze pe altii. In 2006, o televiziune ruseasca a aflat de existenta unei roci false folosite de agenti pentru a spiona. Rusii au acuzat Marea Britanie ca foloseau roca in Parcul din Moscova pentru a spiona.

Mai devreme in acest an, Jonathan Powell, unul dintre fostii ministri ai lui Tony Blair, a confirmat acuzatiile Rusiei, conform National Post. “Nu sunt multe de spus”, a declarat Powell. “Nu poti pur si simplu sa zici «ne pare foarte rau, nu se va mai repeta»”.

Citeste intregul articol pe Wall-Street.ro.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.