International • 12 Ianuarie 2010
Statul irlandez a cheltuit anul trecut 151.863 de euro pentru a repatria cu avionul 663 de imigranti din UE, dintre care mai mult de jumatate (394) au fost romani, scrie The Irish Times, care arata ca est-europenii sunt neindreptatiti uneori de aplicarea aleatorie a regulilor de sedere.

Un numar semnificativ de imigranti din Irlanda care provin din state care au aderat recent la UE, inclusiv Romania, risca sa ramana fara adapost sau sa se intoarca acasa, in cazul in care raman someri, pentru ca li se refuza dreptul la un ajutor social suplimentar, noteaza NewsIn.

Guvernul irlandez a decis ca cetatenii celor 12 tari care au aderat la UE dupa 1 mai 2004 si care nu au mijloace de subzistenta si nu pot primi ajutor social sa fie repatriati. In 2009, Irlanda a repatriat 14 bulgari, 33 de cehi, cinci estoni, noua unguri, 52 de letoni, 16 lituanieni, 93 de polonezi, 394 de romani si 47 de slovaci.

Tot mai multi muncitori imigranti din noile state UE se gasesc in situatia nedreapta de a nu putea accesa alocatii sociale, pentru ca regulile privitoare la sedere se aplica inconsistent, sustine organizatia de caritate Crosscare Migrant Project (CMP), citata de Irish Times.

CMP spune ca un numar semnificativ de muncitori imigranti din UE care si-au pierdut slujbele risca sa ramana fara adapost sau sa se intoarca acasa, ca urmare a deciziei autoritatilor de a le refuza acordarea unor beneficii sociale suplimentare. Este vorba despre o alocatie sociala de 196 de euro pe saptamana destinata acoperirii nevoilor de baza.

Organizatia a lansat acest semnal de alarma precizand ca anul trecut statul irlandez a cheltuit 151.863 de euro pentru a repatria cu avionul 663 de imigranti din UE, dintre care mai mult de jumatate (394) au fost romani. CMP este ingrijorata ca unii dintre cei repatriati de Guvern s-ar putea sa fi fost indreptatiti, totusi, sa primeasca beneficii sociale.

Astfel, exemplifica organizatia, un muncitor emigrant din Polonia nu a putut obtine in august alocatia sociala, desi traia si locuia in Irlanda din septembrie 2004 si a platit 193 de contributii la aceste fonduri pe durata angajarii sale. In cele din urma imigrantul polonez a obtinut in instanta dreptul de a primi indemnizatia suplimentara.

Un cetatean irlandez sau un muncitor emigrant dintr-un stat UE se califica pentru a primi asistenta sociala daca este "rezident pe termen lung" in Irlanda. "Rezidenta pe termen lung" se stabileste in functie de cinci criterii: durata si continuitatea sederii in Irlanda sau in alte parti ale Ariei Comune de Circulatie; durata si scopul oricarei absente din Irlanda sau Common Travel Area, natura si tipul de slujba pe care o are; principalul centru de interes; intentiile viitoare de a locui in Irlanda.

Niciunul dintre cei cinci factori nu sunt concludenti si fiecare caz trebuie tratat individual, adauga The Irish Times. Insa prevederile stipuleaza ca muncitorii imigranti din UE care au avut continuitatea unui loc de munca timp de 52 de saptamani se califica pentru indemnizatia suplimentara cat timp sunt someri. Pentru acei muncitori imigranti din UE care si-au pierdut slujba inainte de a implini un an de continuitate ca angajati, indemnizatia suplimentara poate fi platita pentru sase luni.

O purtatoare de cuvant a Departamentului pentru Asigurari Sociale a declarat ca scopul instituirii criteriilor de stabilire a "rezidentei pe termen lung" a fost acela de a proteja de abuzuri sistemul irlandez al asigurarilor sociale. Ea a adaugat ca oricine este nemultumit de o decizie poate cere o reexaminare.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.