Laureatii Nobel 2009 in Fizica au revolutionat comunicarea prin imagini

Cei trei au primit distinctia pentru cercetarile lor legate de comunicarea optica si pentru "inventarea circuitului electronic de captura a imaginii - senzorul CCD", justifica juriul Premiului Nobel.

In 1966, Charles K. Kao a facut o descoperire care a revolutionat domeniul fibrelor optice. A calculat atent cum se transmite lumina pe distante lungi, prin fibrele optice de sticla. Cu o fibra din sticla pura, este posibil ca semnalele de lumina sa fie transmise pe o distanta de 100 de kilometri. Entuziasmul lui Kao a inspirat cercetarile ulterioare, iar astazi, fibrele optice formeaza sistemul circular care hraneste societatea noastra comunicationala.

O mai mare rata a traficului pentru imaginile digitale constituie cea de-a doua parte a Nobelului pentru fizica, editia 2009. In 1969, Willard S. Boyle si George E. Smith au inventat prima tehnologie de succes care foloseste senzori digitali, numita CCD (Charge-Coupled Device). Aceasta tehnologie utilizeaza efectul fotoelectric, teoretizat de Albert Einstein. Prin acest efect, lumina este transformata in semnale electrice. CCD este "ochiul electronic al camerei digitale", care revolutioneaza fotografia, acum lumina putand fi captata electronic, nu printr-un film. Astfel, Fotografia digitala a devenit un instrument de neinlocuit in multe dintre domeniile de cercetare.

Charles Kuen Kao s-a nascut in 1933 la Shanghai, China si are cetatenie britanica si americana. Willard Sterling Boyle, cetatean canadian si american, a fost director executiv al Diviziei de Stiinte la Laboratoarele Bell. George Elwood Smith, cetatean american, a lucrat la Laboratoarele Bell, de unde s-a retras in 1986, potrivit NewsIn.

In 2008, Nobelul pentru fizica a fost acordat americanului Yoichiro Nambu si japonezilor Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa, pentru descoperirile lor in domeniul fizicii particulelor.