Saracia s-a aprofundat in R. Moldova in perioada in care comunistii au fost la guvernare

Expertii economici ai Institutului pentru Initiative Sociale Viitorul de la Chisinau constatata ca profitabilitatea bancilor a scazut de trei ori, iar venitul pe cap de locuitor nu a crescut decat de doua ori in ultimii opt ani, ceea ce plaseaza Republica Moldova printre tarile din regiune cu ritmul cel mai scazut de dezvoltare care au inregistrat o aprofundare a nivelului saraciei. Pentru comparatie, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor in Republica Moldova este de putin peste 3.000 de dolari, in timp ce in Romania - de 12,2 mii dolari, in Ucraina - peste 6,9 mii dolari, iar in Georgia, care a trecut printr-un razboi, este de aproape 5.000 dolari, constata expertii IDIS Viitorul, la lansarea editiei pentru trimestrul trei 2009 a buletinului analitic Monitorul Economic.

Concluzia expertilor IDIS Viitorul este ca Republica Moldova a saracit, pe plan regional, mai mult decat orice alta tara din regiune. Acelasi lucru se refera si la investitii si, daca tendintele se vor pastra, pana la sfarsitul anului 2009 volumul investitiilor va fi sub cel din anul 2001, cand comunistii au venit la guvernare, scrie NewsIn.

Industria a inregistrat si ea o scadere de 29 % si se afla la un nivel mai scazut decat in 2001

Potrivit lui Victor Parlicov, situatia din Republica Moldova poate fi comparata doar cu unele state africane, printre care Lisoto si Tonga, iar, pentru a ajunge la nivelul Hondurasului, Republica Moldova ar trebui sa inregistreze cresteri anuale de 10 % timp de patru ani.
In aceste conditii, pentru a putea sustine bugetul si a asigura plata la timp a pensiilor si salariilor, este absolut vitala sustinerea din partea organismelor financiare internationale. Banca Mondiala deja si-a exprimat disponibilitatea de a sustine acoperirea deficitului bugetar imens de aproape 6 miliarde lei moldovenesti (peste 550 milioane dolari) prin acordarea unui imprumut de 24 milioane dolari, potrivit expertului IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu. Impreuna cu mijloacele ce pot fi contractate pe piata interna si creditele care vor veni odata cu deblocarea relatiilor cu FMI, noua guvernare democratica ar putea acoperi necesitatile pentru plata pensiilor si salariilor, a declarat expertul.

Vitala pentru Republica Moldova in acest moment este insa instalarea unui Guvern viabil, cu mandat deplin si de lunga durata, care sa serveasca drept interfata pentru discutiile cu partenerii occidentali si organismele financiare internationale. "Fara un Guvern stabil pe termen lung, care sa fie capabil sa sustina un acord cu FMI, ne paste o criza bugetara extrem de acuta, poate chiar un default intern”, a declarat Sergiu Gaibu.

Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune ca instalarea cat mai rapida a unui nou guvern cu mandat deplin i-ar permite Chisinaului sa beneficieze de tendintele pozitive de redresare care au inceput sa se contureze din economia tarilor din regiune.
Potrivit expertului, noua guvernare ar trebui sa se concentreze asupra realizarii dezideratului de integrare europeana agreat in comun de partidele democratice si cel de apropiere de partenerii occidentali - UE si SUA, restabilind si bunele relatii cu vecinii - Romania si Ucraina, relatii compromise de guvernarea comunista.

"Schimbarea de putere in Republica Moldova prezinta oportunitati importante pentru revitalizarea calitatii guvernarii si elitelor politice”, spune Igor Munteanu.

Analistul sugereaza ca, in situatia in care PCRM va bloca alegerea sefului statului si in felul acesta transferul de putere catre noua guvernare nu va fi deplin, majoritatea din Alianta democratica de guvernare ar trebui sa valorifice si alte cai constitutional-legale prin care sa depaseasca acest blocaj potential, in speta, fiind vorba despre posibilitatea consultarii populatiei asupra modului de alegere a sefului statului.

Despre necesitatea unei reforme constitutionale au vorbit numerosi politicieni si experti in materie constitutionala, ceea ce ar insemna pentru AIE existenta unui teren favorabil acestei directii politice. In acest moment, blocarea alegerii presedintelui Republicii Moldova reprezinta singurul impediment serios care se opune obiectivului de stabilitate interna si alternanta democratica, rezultat din constituirea alternativei guvernamentale - a Aliantei pentru Integrare Europeana. In definitiv, AIE ar putea doar sa castige atractivitate populara si vizibilitate daca ar putea supune, eventual, acest proiect politic unui referendum popular.

Singurul referendum, initiat de catre autoritatile moldovene dupa declaratia de independenta a fost doar consultarea „La sfat cu poporul!” din februarie 1994, initiata de catre presedintele de atunci, Mircea Snegur. Sondajele efectuate in ultimii ani indica in mod constant dorinta majoritatii populatiei de a-si alege presedintele statului prin vot direct.

Potrivit lui Igor Munteanu, alegerile sunt indezirabile in anul 2010, chiar si pentru PCRM, in conditiile unei crizei economice foarte puternice si a oboselii alegatorilor. O solutie ar fi transferul alegerilor pentru anul 2011, perioada in care interimatul va fi asigurat de Mihai Ghimpu.
Potrivit expertilor IDIS, comertul extern al Republicii Moldova a scazut in 7 luni ale anului 2009 cu peste 33 %, iar incasarile la Buget - cu 26 %.
Situatia din agricultura este cea mai grava. "Mai rau nu poate fi. Situatia poate fi caracterizata prin prabusirea spectaculoasa de preturi, exodul agricultorilor, retragerea terenurilor din circulatia agricola, stocuri mari in viticultura si la cereale”, a spus experul IDIS Viitorul Viorel Chivriga, care precizeaza ca nici in agricultura si servicii situatia nu este mai buna si nici nu sunt semne de redresare pana la sfarsitul anului.

Potrivit lui Victor Parlicov, situatia se agreveaza si prin faptul ca mediul de afaceri s-a inrautatit in Republica Moldova. Accesul la credite a fost blocat de mai bine de un an, au fost introduse bariere suplimentare pentru comert, in plus concursul netransparent si neclar pentru reparatia cladirilor Parlamentului si Presedintiei a redus si mai mult increderea mediului de afaceri in structurile statului, care au si exercitat presiuni aupra agentilor economici pentru achitarea anticipata a taxelor pentru a asigura cheluielile bugetare in perioada preelectorala.

In Transnistria, situatia a ajuns a fi caracterizata prin parametrii unei saracii absolute, cand 30 % din veniturile populatiei sunt folosite pentru servicii, iar 70 % - pentru acoperirea cheltuielilor curente. Exporturile Transnistriei au scazut cu 50 la suta, constructiile - cu 60 %, productia metalurgica - 85 %, iar importurile de energie constituie 56 % din intreg volumul de marfuri importate in Transnistria. Datorita faptului ca respectivul comertul extern al regiunii s-a micsorat dramatic, Republica Moldova a ajuns sa figureze ca principal partener de export al Transnistriei, mai constata expertii IDIS Viitorul, in Monitorul Economic pentru trimestrul trei 2009.