Romania, o voce care s-a facut prea putin auzita in Parlamentul European

Studiu, realizat de Institutul European pentru Democratie Participativa – QVORUM, a avut in vedere activitatea europarlamentarilor din punct de vedere al statelor membre de provenienta si a luat in calcul valorile a 7 indicatori de activitate: rapoarte redactate, rapoarte amendate, opinii redactate, intrebari adresate Comisiei si Consiliului, motiuni de rezolutie depuse, luari de cuvant si declaratii scrise depuse.

„Rezultatele indica o discrepanta semnificativa intre eurodeputatii proveniti din cele 12 noi state membre si cei din cele 15 vechi state membre ale UE, acestia din urma fiind mult mai influenti decat noii lor colegi”, se arata in comunicatul Institutului QVORUM remis 9AM.

In ceea ce priveste primirea calitatii de raportor de catre europarlamentari, o pozitie de o importanta strategica deosebita in procesul de formulare a legislatiei europene, cu Ungariei, toate celelalte noi state membre se gasesc la coada clasamentului. La acest capitol, Romania are o medie de 1,72 rapoarte per eurodeputat. Comparativ, Ungaria are o medie net superioara, de 3,54 rapoarte / eurodeputat, iar Bulgaria una inferioara, de 1,12 rapoarte per eurodeputat, se precizeaza in studiu.

Pe primul loc se afla finlandezii, cu o medie de 4,71 rapoarte redactate per eurodeputat, iar pe ultimul loc, estoni, cu doar 0,33 rapoarte per eurodeputat.

Romania, pe locul 1 intre noile state membre la numarul de rapoarte amendate

Totusi, Romania sta foarte bine la capitolul rapoarte amendate (rapoartele fiind echivalentul a ceea ce noi numim la nivel national propuneri de lege). Studiul arata ca, in medie, fiecare eurodeputat roman a amendat 44,62 rapoarte, ceea ce claseaza Romania pe locul 4 in clasamentul general si prima dintre statele din Europa Centrala si de Est. La aceasta categorie, olandezii au fost cei mai productivi, media de rapoarte amendate per eurodeputat olandez fiind de 56,19. Comparativ, Bulgaria are o medie de doar 32,12, iar Ungaria de doar 30,42.

De asemenea, romanii sunt fruntasi printre statele din Estul Europei si la numarul de intrebari adresate Comisiei Europene si Consiliului UE.
„Eurodeputatii au la dispozitie instrumentul intrebarilor pentru a cere explicatii din partea celorlalte institutii cu privire la chestiuni care influenteaza viata cetatenilor europeni. In medie, fiecare eurodeputat roman s-a folosit de 19,42 ori de acest instrument, ceea ce claseaza Romania pe locul 4 intre noile state membre. Totusi, diferenta fata de vechile statele membre este uriasa, spre exemplu eurodeputatii irlandezi adresand, in medie, 224 intrebari”, se comenteaza in comunicat.

Referitor la cazul luarilor de cuvant, Romania ocupa locul 3 intre noile state membre, dupa Cipru si Polonia si pe locul 9 la general.

“Romanii, ca si alti eurodeputati din celelalte noi state membre, nu au reusit sa fie la fel de influenti precum colegii lor occidentali. Acest fapt este indicat de numarul mic de rapoarte care le-au fost alocate spre redactare, ca si de numarul mic de pozitii de conducere in cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului European, in ambele cazuri un eurodeputat avand nevoie de sprijinul solid al grupului politic european din care face parte”, a comentat Doru Frantescu, directorul Institutului QVORUM . El a adaugat ca acest sprijin a fost mai redus decat cel primit de eurodeputatii occidentali, fapt care a i-a facut pe eurodeputatii estici sa se orienteze catre activitati care nu necesita un astfel de sprijin, precum luarile de cuvant sau intrebarile adresate Comisiei Europene.

„Avand in vedere faptul ca eurodeputatii din Romania si Bulgaria au preluat mandatul la jumatatea legislaturii, statisticile acestora au fost ponderate corespunzator, pentru a permite o cercetare comparativa cu celelalte state membre”, se explica intr-o mentiune a Institutului QVORUM. Datele din studiu au fost procesate din aplicatia electronica a organizatiei europene VoteWatch.eu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe