Moldova se face vinovata de tortura, rele tratamente si nerespectarea libertatii de expresie

Au existat relatari despre tortura si alte rele tratamente, iar autorii acestor acte continua sa se bucure de impunitate. A fost introdusa o noua lege progresista privitoare la libertatea de expresie, dar practica si atitudinile nu tin pasul cu aceste schimbari. Organismele internationale au comentat ca unele grupuri sunt discriminate si ca actele de discriminare rasiala nu sunt urmarite efectiv de autoritati, arata NewsIn.

TORTURA SI ALTE RELE TRATAMENTE

La 14 martie 2008, Parlamentul a aprobat o lege care ar putea ajuta la prevenirea torturii si la reducerea impunitatii pentru tortura si alte rele tratamente. Printre aceste schimbari, Codul de procedura penala a fost amendat, astfel incat institutia in care este tinuta in arest presupusa victima trebuie sa demonstreze ca nu a fost practicata tortura sau alte rele tratmente. Anterior, victimele erau nevoite sa demonstreze ca fusesera torturate sau supuse la rele tratamente.

Consiliul consultativ din cadrul biroul avocatului poporului din Parlament, care trebuie sa monitorizeze locurile de detentie in conformitate cu obligatiile tarii conform Protocolului optional la Conventia ONU impotriva torturii, era functional in martie 2008. Totusi, raman temeri ca acest Consiliu nu este finantat corespunzator si nu este suficient de independent de biroul avocatului poporului.

Au continuat sa apara relatari despre tortura si rele tratamente in custodia politiei, potrivit NewsIn.

Astfel, in februarie, fratii Vasiliu si Petru Livadario au fost batuti de personalul inchisorii Cricova, pentru ca se plansesera de rele tratamente si de conditiile din penitenciar. Dupa ce s-au plans la avocatul poporului, ei ar fi fost amenintati ca vor fi omorati in bataie. La insistenta avocatului poporului, cei doi detinuti au fost mutati, dar procurorii care au sosit la inchisoare pentru a investiga acuzatiile au incercat sa-i convinga pe cei doi sa nu depuna plangere.

La 6 martie 2008, Ministerul Justitiei a spus ca cei doi au fost transferati la un spital-penitenciar, unde au primit tratament medical, dar ca nu exista dovezi ca au fost supusi la rele tratamente. Totusi, Biroul Procurorului general a anuntat la 4 aprilie ca doi ofiteri ai inchisorii au fost acuzati de tortura potrivit art. 309/1 din Codul Penal. Cazul era in desfasurare la sfarsitul anului.

IMPUNITATE

Autorii actelor de tortura si altor rele tratemente au continuat sa se bucure de impunitate, din cauza sistemului ineficient de investigare si din cauza lipsei de vointa politica de a-i pune sub acuzare pe aceastia. In februarie, Viorica Plate a informat Amnesty ca ea si avocatul ei au fost hartuiti de politie. Viorica fusese torturata de ofiteri de politie in Chisinau in mai 2007 si la 1 noiembrie in 2007 doi dintre ofiteri au fost condamnati la sase ani de inchisoare, iar unul a primit o condamnare cu suspendare.

Ea a spus apoi ca doi dintre politistii care o torturasera nu au fost inchisi si s-a plans de hartuire. La 6 martie, biroul procurorului general a spus ca respectivii ofiteri nu au fost inchisi pentru ca facusera apel si ca nu s-a considerat necesar sa se ia masuri de protectie in numele Vioricari Plate.

La 23 iunie, biroul procurorului din Chisinau a refuzat cererea de a deschide un dosar pe tema acuzatiilor de tortura lansate de Serghei Gurgurov. Acesta a spus ca a fost agresat de politia din Chisinau in octombrie 2005 si ca in urma bataii a ramas cu un handicap fizic.

LIBERTATEA DE EXPRESIE

La 22 februarie, Parlamentul a adoptat o lege care a intrat in vigoare la 22 aprilie. Noua lege, intocmita dupa consultari intense cu societatea civila, a fost un pas semnificativ catre o mai mare libertate de expresie in R. Moldova. Organizatorii evenimentelor publice trebuie sa informeze autoritatile locale in legatura cu respectivul eveniment, dar nu mai au nevoie de obtinerea permisiunii, iar adunarile de mai putin de 50 de persoane pot avea loc spontan, fara notificare. De asemenea, legea spune ca astfel de reuniuni nu pot fi interzise decat de justitie.

Totusi, politia si autoritatile locale continua sa restrictioneze libertatea de expresie. Potrivit unui studiu efectuat de un ONG local, prezenta politiei la manifestatii, numarul persoanelor arestate si folosirea fortei a crescut de cand noua lege a intrat in vigoare. Oamenii au fost impiedicati sa participe la manifestatii pasnice sau au fost tinuti in arest pentru scurt timp daca au facut acest lucru, desi majoritatea acuzatiilor formulate de politie nu s-au sustinut in instanta.

La 8 mai, primaria din Chisinau a interzis o manifestatie a homosexualilor. ONG-ul Genderdoc-M a informat biroul primarului despre intentia sa de a organiza acest mars in fata Parlamentului in favoarea noii legi antidiscriminare. Biroul primarului a spus ca organizatiile religioase, elevii si localnicii au reactionat negativ la acest plan si "acuza minoritatile sexuale de agresivitate si incalcare a valorilor morale si spirituale". De aceea, "pentru a se evita tensiuni in societate", a fost necesara interzicerea marsului, pentru protectia participantilor.

Cand militantii au sosit la Parlament, la 11 mai, au fost inconjurati de circa 300 de contramanifestanti agresivi, care i-au impiedicat sa coboare din autobuzul cu care venisera. Martori oculari au spus ca erau prezenti foarte putini politisti si ca, in pofida faptului ca tensiunea crestea, nu au actionat pentru a-i proteja pe militanti, care au fost fortati sa plece.

La 30 aprilie, Oleg Brega, din organizatia Hyde Park, a fost arestat pentru ca a protestat pasnic, singur, in centrul Chisinaului, la aniversarea infiintarii televiziunii de stat. Politia a incercat sa-l impiedice sa protesteze si l-a acuzat de huliganism. La 9 mai, justitia l-a condamnat la trei zile de inchisoare pentru ca a injurat in public. Fratele sau, Ghenadie Brega, a fost amendat pentru ca a protestat in public fata de arestarea lui Oleg Brega. Oleg a fost achitat de Curtea de Apel la 27 mai.

DISCRIMINARE

La 29 aprilie, Comisia europeana impotriva rasismului si intolerantei si-a publicat al treilea raport despre R. Moldova, iar la 16 mai Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala si-a publicat observatiile-concluzie. Ambele organisme si-au exprimat ingrijorarea ca legislatia care interzice incitarea la ura rasiala, nationala si religioasa nu este implementata, ca organizatiile minoritatii musulmane nu se pot inregistra si ca actele de discriminare, inclusiv cea rasiala, comise de politie nu sunt urmarite penal in mod eficient.

In iunie, Ministerul Justitiei a prezentat un proiect al Legii pentru prevenirea si combaterea discriminarii, pentru a fi comentat de socitetea civila. Noua lege se baza pe standarde internationale si era progresista in includerea societatii civile in intocmirea noii legi. Totusi, se concentra pe obligatia negativa de a nu discrimina si nu includea datoria pozitiva de promovare a egalitatii.

JUSTITIA INTERNATIONALA

La 11 februarie, presedintele Vladimir Voronin a prezentat un proiect pentru ratificarea Statului de la Roma al Curtii Penale Internationale. Totusi, progresele spre ratificare continua sa fie lente. R.Moldova a semnat Statutul de la Roma in 2000, dar de-abia in 2006 Ministerul Justitiei a intocmit proiectul pentru ratificare. La 2 octombrie 2007, Curtea Constitutionala a decis ca tara poate ratifica Statutul de la Roma fara sa fie necesare schimbari in Constitutie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe