International • 20 Mai 2009 • 00:10
Scriitorul Umberto Eco refuza sa faca profetii in vreme de criza, dar prezice, totusi, o viata lunga cartii, in pofida culturii de consum si a noilor tehnologii, fiind insa pesimist in ceea ce priveste presa, libera astazi, dar cenzurata natural de logica publicitara, relateaza La Tercera.
"Una dintre cele mai mari greseli este sa crezi ca intelectualii au virtuti profetice", raspunde Eco la intrebarea daca actuala criza care traverseaza lumea va modifica radical lucrurile. Mai mult, figura "intelectualului organic" face parte din mitologia stangista, care tinde sa augmenteze rolul intelectualului in societate. "Intelectualul influenteaza pe termen lung, in niciun caz imediat", avertizeaza scriitorul, alaturi de alte voci care atrag atentia asupra pericolului de a conferi omului de cultura calitati salvatoare, relateaza NewsIn.

"Daca ar fi sa las un mesaj posteritatii, sigur ar fi in format de carte, nu de discheta", spune, simplu si cu umor, Eco, dand, de fapt, o reteta de conservare a valorilor intr-o societate post-moderna, vulnerabila economic si aservita tehnologiei. Tarele modelului ultra-capitalist ating chiar si sectorul presei ,care, este adevarat, nu se mai confrunta cu cenzura dictatoriala (Eco nunateaza, exceptand formele dictatoriale din Rusia lui Putin si Coreea de Nord), dar se supun legilor publicitatii, inventand de multe ori informatia. Cartile vor supravietui si vor iesi invingatoare din lupta cu e-book-urile, spune increzator scriitor, nu la fel de optimist, insa, in ceea ce priveste ziarele, inghitite din ce in ce mai mult de formatul online, accesibil oricui, de oriunde si oricand.

Imaginea traditionala a zilei incepute prin citirea ziarului, la masuta de cafea, atat de fireasca generatiei mature, s-ar putea sa nu mai fie atat de naturala pentru copiii care vor deveni adulti in cativa ani, mai crede autorul "Numelui trandafirului".

Acum mai bine de 40 de ani, Umberto Eco a scris "Apocaliptici si integrati - comunicatii de masa si teorii ale culturii de masa” ( Polirom, 2008), asumandu-si tonul profetic in care astazi nu mai crede si avertizand asupra pericolelor pe care le induc uniformizarea limbajului si masificarea culturii.

Semiotician si teoretician al artei, Umberto Eco, unul dintre exponentii avangardei culturale italiene a anilor '60, a predat la cele mai faimoase universitati din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste cincizeci dintre ele. Romanul "Numele trandafirului", distins cu Premiul Strega si Premiul pentru cea mai buna carte a anului, a fost ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.

Umberto Eco a fost prezent, marti, la Madrid, pentru a primi Medalia de Onoare a Círculo de Bellas Artes.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.