De ce depinde independenta Bisericii Ortodoxe Ruse

"Nimic nu se schimba pentru voi, doar ca vom citi un alt nume (de partriarh - n.red.) in timpul liturghiilor", le-a scris enoriasilor un preot, pe blogul sau. Totusi, miza pare mult mai importanta de atat.

Incepand de marti, un conciliul al Bisericii Ortodoxe ruse se va reuni cu usile inchise pentru a alege viitorul patriarh, dintre cei trei candidati desemnati duminica. In fruntea listei se afla mitropolitul de Smolensk si Kaliningrad, Kirill, in varsta de 62 de ani. Aproape o jumatate dintre membrii clerului il sustin deja pe acesta.

Kirill este considerat mai deschis decat concurentii sai, mitropolitii Kliment de Kaluga si Borovsk, in varsta de 59 de ani, si Filaret de Minsk si Slutk, in varsta de 73 de ani.

"In functie de rezultatul alegerilor, (ramane de vazut - n.red.) daca Biserica Rusa va deveni o forta independenta a societatii (...), daca noul patriarh va fi capabil sa fie un mediator intre putere si cel putin o parte a societatii", scria recent Vedemosti. "Odata cu criza (economica - n.red.), necesitatea unei asfel de medieri ar putea creste, in conditiile in care societatea civila (...) este inabusita de stat sau pur si simplu nu mai exista", explica in continuare cotidianul.

Biserica Ortodoxa rusa, separata oficial de stat, a avut in mod constant contacte stranse cu puterea, atat in epoca imperiala, cat si in perioada sovietica si in cea postcomunista.

"Membrii clerului au sustinut practic dintotdeauna statul rus", aminteste Aleksandr Verhovski, de la organizatia neguvernamentala Sova.

Biserica nu a actionat oficial, nici chiar cand aparatorii drepturilor omului i-au cerut sa intervina pe langa Kremlin sa-i gratieze pe Vasili Aleksanian, fostul vicepresedinte al companiei petroliere Iukos, bolnav de cancer si SIDA, si pe Svetlana Bahmina, fosta sa jurista, mama a doi copii si insarcinata, care ispasea o pedeapsa cu inchisoarea pentru evaziune fiscala. Totusi, circa o suta de preoti ortodocsi au semnat personal cererea de gratiere a lui Bahmina, desi Biserica le-a cerut sa nu se implice in actiuni publice de acest gen.

"Autoritatea bisericii in Rusia este, prin traditie, atat de puternica, incat ar putea deveni o forta sociala reala", considera Verhovski. "Iar mitropolitul Kirill ar putea incerca sa o ajute in acest sens", conchide el.
"Condusa de Kirill, biserica va putea avea in sfarsit sansa de a fi un actor independent pe scena politica, in loc sa ramana un mijloc de manipulare de catre stat", scrie si saptamanalul Vlast.

"Ne asteptam din partea lui (Kirill - n.red.) la schimbari serioase si inevitabile in viata religioasa. Multora dintre membrii clerului (...) le este teama", subliniaza editia in rusa a saptamanalului Newsweek.
In ceea ce priveste puterea politica, aceasta nu "intervine in alegerea patriarhului", a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Natalia Timakova, desi Kirill este omniprezent in presa si atent supravegheat de Guvern de cand a preluat conducerea interimara a Bisericii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe