Internetul ne este de folos sau ne saboteaza?

Probabil nu suntem chiar atat de indreptatiti sa credem asta, deoarece potrivit unor studii initiate de Nicholas Carr in "Is Google Making Us Stupid?" , se pare ca informatiile obtinute atat de usor cu ajutorul internetului, sunt la fel de usor uitate si nu sunt asimilate ca in urma procesului traditional al documentarii. De fapt, cand actionam conform impulsului de naviga pe diverse pagini si a selecta doar informatiile utile, in loc sa citim si sa reflectam la tot ce am citit, Internetul ne face defapt un mare deserviciu: ne diminueaza capacitatea de concentrare si ne face practic sa renuntam la cititul obisnuit.(Probabil daca cercetatorul a avut dreptate, nici nu o sa termini de citit articolul).

El adauga ca nu crede ca noii "cititori" de pe internet doar scaneaza si "sar" din pagina in pagina , insa declara ca aceasta metoda le schimba metoda de gandire."Odata ce-am dobandit reflexul internetului, cand suntem offline, ne vine greu sa mai citim carti, pentru ca nu putem controla intreg materialul, nu putem da un "search", sau "skip to the next page", si asta sigur va face sa ne piara pofta de citit.

Carr nu vorbeste doar despre Google, ci despre structura si natura intregului internet. Insa considera ca cea mai mare parte din vina o are Google, astfel ceea ce initial a aparut ca o mare binefacere pentru internautii din intreaga lume, reusind sa structureze si sa indexeze o inimaginabila cantitate de informatii, nu a facut decat sa-i leneveasca pe oameni, sa scada numarul de abonamente la ziare, la biblioteci, vanzarile din librarii.

"Metoda actuala prin care ne culegem informatiile este sarind dintr-o parte in alta, de la un link la altul, de pe un site pe altul." Se pare ca e de moda veche sa ne asezam intr-un fotoliu cu o carte in mana. Iar oamenii au inceput deja sa nu mai stie ce inseamna sa scrie cu un stilou, pierzand practic din reflexele dobandite. Ziarele si ele trezesc melancolii utilizatorilor de internet, insa isi suprima dorul pe care-l provoca intorsul paginii cu un sunet asemanator si cu grafica inteligenta, vezi noile reviste electronice "e-zine". De asemenea oamenii nu mai pierd timpul citind carti groase de 600de pagini , preferand sa citeasca o recenzie sau un comentariu scurt de 10 pagini gasit pe un blog de specialitate. Multi utilizatori de internet intervievati au declarat ca nu vor sa renunte de tot la vechile obiceiuri de citit si de invatat, insa intampina reale dificultati in a se lupta cu influenta internetului si recunosc ca au devenit dependenti de marea dezordine organizata pe care acesta le-o ofera.

Odata cu aportul adus de Gutenberg cu descoperirea tiparului, cititul a devenit universal, o libertate care nu mai depindea de clasa sau de venit. Din acel moment cititul a devenit tuturor accesibil, demarand procesul care a deschis lumea catre o enorma revolutie sociala. Carr adauga ca si internetul a produs propria sa revolutie, schimband din nou, prima oara dupa "Revolutia Gutenberg", modul in care ne structuram absolut totul: de la ce citim si pana la cum ar trebui sa ne aranjam locuinta pentru a avea noroc in dragoste. In timp ce o mare parte din revolutie este pozitiva, ea creeaza unele disfunctii, cum ar fi renuntarea la cititul obisnuit, renuntarea la socializarea fizica, renuntarea la contemplare. Oamenii nu doar ca ajunga sa citeasca si sa invete cu ajutorul internetului, dar leaga relatii interumane de tot felul, insa se izoleaza de lumea reala, de afara, fiind tot timpul conectati la fel ca si computerul lor, printr-un simplu fir de World Wide Web. Si nu e astfel momentul sa ne punem problema daca internetul ne transforma viata, ne transforma in niste roboti, ne face sa ne pierdem inteligenta emotionala in detrimentul celei mecanice?

Acest fenomen a fost analizat si de Asa Briggs si Peter Burke in "Mass-media. O istorie sociala. De la Gutenberg la Internet", care incearca sa arate evolutia temerilor oamenilor : astazi ne preocupa influenta negativa a televiziunii si a Internetului; in secolul al XVI-lea oamenii se temeau ca cititul va starni emotii periculoase, mai ales la femei. Autorii cartii, doi dintre cei mai de seama specialisti in istoria culturii, prezinta multe astfel de paralele in Mass-media. O istorie sociala ce pune accent atat pe schimbarile tehnologice, cat si pe continuitatile in utilizarea diferitelor mijloace de comunicare, oferind o excelenta perspectiva asupra mass-media si asupra contextelor sociale si culturale in care au aparut si au evoluat ele de-a lungul timpului, de la inventarea tiparului pina la actuala revolutie informationala si comunicationala provocata de Internet.

Astfel pusa problema asa, internetul poate fi considerat si el un viciu, o dependenta care ne face sa renuntam treptat la reflexele conditionate si sa dobandim noi abilitati de sortare si asimilare a informatiei, printr-o metoda mai facila, un fel de trisare, de economisire a timpului, intr-un secol in care timpul este cea mai deziderabila notiune. Insa in ciuda acestui fapt internetul este pe departe cea mai buna metoda de globalizare, chiar am putea spune ca vorbeste pe limba tuturor.

Iar prin acest limbaj universal pe care-l detine, el pune in serviciul nostru informatii la care din punct de vedere fizic, geografic nu am fi avut cum sa ajungem vreodata, ne arata locuri pe care probabil nu le vom vizita niciodata, ne facem cum am spus si la inceput, sa ne simtim puternici, pentru ca putem fi atat in fata calculatorului cat si in orice alta parte a universului, acolo unde mintea a patruns si piciorul a pasit.