�n urmatorii patru ani, companiile americane vor cheltui mai mult de trei miliarde de dolari pentru dezvoltarea si administrarea retelelor wireless metropolitane, spune un studiu MuniWireless.com. �n 2005, investitiile au totalizat 235 de milioane de dolari, iar orase precum Philadelphia, New Orleans ori San Francisco beneficiaza deja de proiecte avansate privind retele publice wireless.

O persoana care detine un dispozitiv wireless poate, prin intermediul unui computer, al unui telefon celular sau al unui PDA, sa se conecteze la Internet atunci cand se afla in apropierea unui punct de acces wireless. Regiunea acoperita de unul sau mai multe puncte wireless de acces la Internet este denumita hotspot. Aria de acoperire a unui hotspot poate merge de la o camera pana la kilometri patrati de acoperire, in cazul unor hotspot-uri multiple care isi intrepatrund acoperirea.

Boom-ul american al retelelor wireless metropolitane are insa in vedere un aspect cu totul nou pana acum: conectarea locuitorilor se face, in cele mai multe cazuri, gratuit. Primaria incheie un parteneriat cu diverse companii private, care isi asuma in totalitate costurile dezvoltarii. In schimbul acestor costuri, dezvoltatorul beneficiaza de avantaje conexe.

Primaria pune la dispozitie infrastructura metropolitana de stalpi de curent electric si cladiri inalte pentru a fi montate echipamentele necesare instalarii retelei. Ulterior, costurile de instalare si exploatare pot fi acoperite prin intermediul unor servicii de genul telefoniei prin Internet (voice-over-IP) ori servicii de transfer de date in regim 3G. In cazul serviciilor 3G, avantajul retelelor Wi-Fi metropolitane este reprezentat de costul infim al transmiterii datelor. In SUA, cifrele arata ca livrarea unui megabyte de date prin intermediul retelei mobile 3G costa aproape 25 de centi, spre deosebire de costul de jumatate de cent implicat de folosirea unei retele metropolitane Wi-Fi. Avantajele dezvoltatorului nu se opresc insa doar la serviciile de comunicatie pe care le poate oferi.

Microsoft intra in cursa

Ideea de oferire a unor servicii similare in Internet, cunoscuta sub numele de "me too" (si eu), a ajuns acum si la nivelul serviciilor Wi-Fi. Microsoft a anuntat ca tehnologia sa de servire a mesajelor publicitare (adCenter) va "motoriza" reteaua de acces gratuit la Internet din Portland, Oregon. In parteneriat cu reteaua de telecomunicatii MetroFi, Microsoft va sponsoriza serviciul care pana la finalul anului viitor va oferi Internet Wi-Fi gratuit catre 95% din locuitorii Portlandului. Compania spera ca va obtine profit din cautarile locale.

Exista zvonuri din ce in ce mai intemeiate ca si AOL si Yahoo! sunt pregatite sa intre in competitia Wi-Fi. E greu de estimat, la aceasta ora, care va fi impactul publicitatii Wi-Fi in cresterea profitului marilor companii de Internet. Insa este din ce in ce mai probabil ca, in marile orase ale lumii, navigarea pe Internet va deveni gratuita, dupa modelul similar al televiziunilor care pot fi captate gratuit prin intermediul antenelor TV.

Alte companii incearca metode de afaceri cu totul iesite din comun. Exista oferte de conectare gratuita la Internet, fara sustinere publicitara sau vanzarea de servicii premium. FON, o companie spaniola, a inceput sa ofere servicii gratuite de conectare la Internet pentru cumparatorii routerelor sale, care aleg sa imparta accesul la Internet cu alti utilizatori.

Povestea Wi-Fi nu se opreste insa aici. Cum se intampla intotdeauna, atunci cand un concept se dovedeste profitabil, apar si luptele privind paternitatea sa.

Inventatorul Wi-Fi isi cere drepturile

Un judecator federal din Tyler, Texas, a decis saptamana trecuta ca o agentie guvernamentala australiana detine un brevet de inventie asupra tehnologiei Wi-Fi. In cazul in care va supravietui intregii proceduri judiciare care a fost declansata de curand, decizia ar putea avea un impact larg asupra producatorilor de echipamente wireless. Judecatorul Leonard Davis a decis ca brevetul acordat in 1996 catre Organizatia de Cercetare Stiintifica si Industriala a Commonwealth-ului (Scientific and Industrial Research Organisation - CSIRO), este valid.

Patentul se aplica asupra implementarii anumitor aspecte ale standardelor wireless 802.11a and 802.11g. Judecatorul a mai decis ca Buffalo Technology, un mic producator de routere Wi-Fi, a incalcat dreptul inventatorului australian. Privita din perspectiva Buffalo Technology, sentinta poate insemna daune situate undeva intre 1,5 si 2 milioane de dolari, platite CSIRO. Privita la nivelul intregii industrii IT din lume, decizia ar putea avea un impact major asupra freneziei cu care diverse companii implementeaza chipset-uri Wi-Fi in dispozitive de larg consum, cum ar fi playerele muzicale si telefoanele mobile.

In fapt, la nivelul SUA, doar peste 100 de companii mari ar putea ajunge sa plateasca taxe de licentiere catre CSIRO, pentru utilizarea tehnologiei in cauza. Pentru multe dintre aceste companii insa, procesul nu e o stire de senzatie. In 2005, Dell, Intel, Hewlett-Packard, Microsoft si Netgear au dat in judecata CSIRO la un tribunal din San Francisco, pentru a incerca sa faca brevetul inaplicabil. In prezent, procesul este suspendat datorita cererii CSIRO de a transfera procedura judiciara in Texas, unde judecatorul Davis a realizat deja cercetari extinse asupra cazului.
In apararea dreptului sau, CSIRO mentioneaza ca incearca de aproape sapte ani sa licentieze tehnologia catre marii furnizori de dispozitive care incorporeaza chipset-uri wireless.

Avocatii agentiei au explicat ca este putin probabil sa fie actionate in judecata toate companiile care utilizeaza tehno-logiile patentate. De fapt, in acest moment, batalia este aceea de a obtine sume de bani de la producatorii de echipament (cum ar fi NetGear ori Microsoft), si nu de la producatorii de chipset-uri (Broadcom, Intel ori Atheros). Avocatii sustin chiar ca productia de chipset-uri care inglobeaza tehnologia patentata nu este o incalcare a brevetului de inventie, incalcarea producandu-se doar la momentul in care aceasta tehnologie este utilizata intr-un anumit dispozitiv.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.