Business • 9 Decembrie 2008 • 12:05
China dispunea, la sfarsitul Revolutiei Culturale, de o presa in serviciul puterii, care publica sloganele zilei, insa 30 de ani mai tarziu, internetul, noile tehnologii si concurenta le permit jurnalistilor sa ignore cenzura, intre anumite limite, comenteaza AFP, potrivit NewsIn.

Recent, presa si site-urile chineze au criticat autoritatile dintr-un oras din provincia Henan, pe care le-au acuzat de delapidare, dupa ce au angajat 11 viceprimari, lucru care "depaseste limita acceptabila pentru popor", potrivit unui ziar din Beijing.

In urma cu mai multe saptamani, agentia China Noua a evocat, pentru prima oara dupa multa vreme, miscarea soferilor de taxi din Chongqing, folosind cuvantul "greva".

Subiecte altadata considerate tabu sunt din ce in ce mai des abordate de presa chineza, in special de cotidienele si revistele comerciale, care au aparut la jumatatea anilor '90. Spre deosebire de institutiile de presa care depind de Partidul Comunist si de guvernele locale si carora le sunt afiliate, presa privata trebuie sa lupte cu propriile mijloace, pentru ca nu dispune de subventii si trebuie sa atraga public.

"In timp ce ziarele partidului au tendinta de a publica articole pur propagandistice, in care lauda actiunile liderilor, publicatiile comerciale ofera uneori o prezentare mai nuantata", considera David Bandurski, cercetator la centrul de studii jurnalistice si de presa, de la Universitatea din Hong Kong.

"Desigur, mass-media trebuie sa continue sa asculte de liderii partidului pentru a-si asigura supravietuirea, dar au noi stapani, in milioanele de consumatori de media din ce in ce mai putin creduli", continua expertul. "Aceasta tensiune deschide calea spre un jurnalism destul de bun, in pofida controalelor", a adaugat Bandurski.

Totusi, raman subiecte care ar trebui evidate, explica un jurnalist sub acoperirea anonimatului: evenimentele din Tiananmen din 1989, sprijinirea independetei Taiwanului, afisarea unei simpatii fata de Falungong (miscare budista interzisa in China din 1999 si reprimata violent), adoptarea unui punct de vedere apropiat de cel al Occidentului cu privire la Tibet.

In plus, daca autoritatile locale pot face obiectul unor anchete, liderii Guvernului central sunt de neatins, un subiect tabu rezumat astfel: "Puteti omori mustele, nu tigrii". Daca un jurnalist se ocupa de un tigru, prabusirea sa este aproape.

In plus, si Departamentul pentru propaganda, care depinde de partid, s-a adaptat vremurilor actuale.
"Daca ar fi sa rezumam schimbarile privind modul prin care Partidul Comunist controleaza presa, putem spune: mai subtil", sustine He Quinglian, fost jurnalist la Shenyhen, exilat in prezent in Statele Unite.

In perioada internetului si a telefoanelor mobile, puterea nu mai poate impiedica transmiterea vestilor proaste, astfel ca adesea impun versiunea lor despre evenimente. "Unul dintre cele mai bune exemple il reprezinta recenta greva a taximetristilor din Chongquing. Presa chineza a prezentat aceasta informatie importanta", subliniaza Bandurski. "Totusi, prezentarea subiectului a fost monopolizata de China Noua, urmata de conferinta oficiala de presa a lui Bo Xilai (liderul partidului in Chongquing - n.red.). Informatia nu a fost trecuta sub tacere, ca in trecut, articole au fost publicate foarte repede, dar ceea ce stiam noi era versiunea oficiala", adauga el.

In consecinta, Bandurski considera ca nu trebuie acordata "prea multa importanta semnelor aparente de deschidere in ceea ce priveste tratarea informatiei".

"In realitate, liderii chinezi nu au incetat sa sustina un lucru, ca natura presei in calitatea ei de purtator de cuvant al partidului nu se poate schimba", considera He.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.