Criza readuce in discutie ideile lui Chomsky, intelectualul care mai crede inca, in 'puterea ploretarului'

Pe un ton ferm, Chomsky inainteaza singura optiune pe care, spune el, o are sistemul capitalist pentru a iesi din criza economica care nu are precedent nici macar in Marea Depresiune a anilor '30: reintoarcerea la paradigma stangii, cu sindicatele ei active si increderea ca sistemul, oricat de lovit ar fi, isi va reveni in directia unui teoretic "bine general".

"In vremea crizei din '29, membrii familiei mele erau muncitori, toti in somaj. Dar aveau speranta", spune Chomsky, intr-un interviu acordat publicatiei "Les Echos", masurand speranta in sentimentul difuz ca "lucrurile se vor ameliora".

Argumentele lui devin criterii de blamare a sistemului capitalist, nu doar unul in care individul ("proletarul") dispare din ecuatia finaciara, ci si unul in care se gaseste instrainat de lucrurile prin excelenta umaniste, cum ar fi cultura: "Era o vreme in care, chiar daca nu mai mersesem de mult timp la scoala, cultura era prezenta chiar si in randul claselor modeste. Ascultam Quartet din Budapest si discutam despre meritele lui Freud", spune Chomsky.

Ce s-a schimbat in modelul societatii de acum? Raspunsurile lui Chomsky vin toate pe acelasi tipar al filosofiei marxiste: oamenii nu mai sunt agenti ai schimbarii, ci doar victime ale sistemului, muncitorii sunt lipsiti de activism si nesolidarizati, culminand cu singura dihotomie permisa de piata capitalista, "bogatii contra multimii dezorganizate".

Adversar declarat al administratiei George Bush si critic acerb al politicii externe a SUA, Chomsky combate acum politicile lui Obama, care a demontat industria automobila, fara ca prin aceasta sa fie afectati patronii, ci tot muncitorii si consumatorii. "Evident, muncitorii ar putea incerca sa-si ia destinul in propriile maini si sa produca. Nu o fac, dar nu din ratiuni economice, ci din ratiuni sociale", completeaza filosoful.

Mai mult, Chomsky abordeaza tema "americanizarii", vinovata in ochii lui de reducerea economiei la institutiile financiare ca singuri actori importanti. "Au fost eliminate pana si partidele politice, ramanand doar partidul afacerilor", completeaza el.

"Nu cred ca lucrurile se vor schimba", conchide pesimist Chomsky. De buna seama, industria financiara va iesi mai concentrata, in loc de 10 banci vom avea doua, dar sistemul se va conserva, pentru ca beneficiaza de protectia guvernului. Consumul si datoria, cauzele majore ale crizei economice, vor fi in continuare prezervate de sistem, de vreme ce ele reprezinta motorul economiei de tip capitalist.

Nascut la Philadelphia acum 84 de ani, Noam Chomsky este unul dintre intelectualii cei mai citati din lume. Fondator al gramaticii universale, contributiile lui au jucat un rol major in revolutia cognitiva, care apropie functionarea creierului de cea a unei masini care proceseaza informatia.