Criza "strange cureaua" imigrantilor ce lucreaza in strainatate

Manuela Celedon, in varsta de 42 de ani, venita din Mexic si care lucreaza de 20 de ani la Saint-Denis, in apropiere de Paris, se simte "foarte vinovata". Manuela, care lucra ca bona, a pierdut unul dintre cele trei locuri de munca ale sale. In total, ea castiga inainte 1.000 de euro lunar si trimitea mamei, fratelui si celor patru nepoate ale sale 250 de euro. In prezent, insa, nu le mai poate oferi decat 200 de euro pe luna. "Sunt ingrijorata pentru ca locurile de munca sunt tot mai rare, unul dintre angajatorii mei m-a concediat, un altul mi-a cerut sa reduc tariful, care este deja foarte mic", spune femeia.

Potrivit celor mai recente previziuni ale Bancii Mondiale, publicate la mijlocul lunii iulie, banii trimisi de cei aproximativ 200 de milioane de imigranti din lume in tarile lor de origine vor scadea cu cel putin 7,3%, fata de cele 328 de miliarde de dolari din 2008. Banca Mondiala subliniaza ca acest fenomen risca sa duca la si mai multa saracie in numeroase tari in curs de dezvoltare, pentru care aceste fonduri atingeau si peste 20% din PIB si jucau un rol crucial in lupta impotriva saraciei, sustinerea consumului familiilor si o metoda pentru microfinantare.

De asemenea, institutia financiara a evocat si riscurile unei inaspriri a legislatiei privind imigratia in urma cresterii somajului in tarile bogate.
"Ca de obicei, criza ii loveste pe cei mai saraci, pe imigranti in Franta si pe cei care traiesc deja in mizerie in tari precum Haiti", spune indignata Augustine Saint-Jean, in varsta de 32 de ani, coafeza la Montreuil. Aceasta este originara din Haiti si in prezent poate sa trimita acasa doar 150 euro pe luna, cu 100 de euro mai putin ca in trecut.

"Castig din ce in ce mai putin, abia daca primesc 900 de euro pe luna din mai, pentru ca pentru clientele mele activitatea mea este un lux pe care si-l pot permite din ce in mai putin. Ma tem de viitor, pentru al meu si pentru al celor care depinde de mine", explica Augustine.

Un specialist in transferurile internationale de bani de la Western Union a refuzat sa faca vreun comentariu oficial, dar un angajat al unei agentii din Paris a declarat sub acoperirea anonimatului ca numarul si sumele transferate "au scazut mult" in ultimele sase luni.
Insa unii imigranti incearca sa isi ascunda dificultatile de cei dragi, ramasi in tarile de origine.

Amadou Koné, originar din Mali, dar care locuieste de 31 de ani la Mantes-la-Jolie, la vest de Paris, a fost concediat de la unul din locurile sale de munca in luna iunie. Insa continua sa le trimita 400 de euro pe luna celor 12 persoane pe care le intretine in regiunea Kayes, din vestul Mali. "Este important sa salvez aparentele, nu voi vorbi despre problemele mele, cheltuiesc mai putin si le trimit aceeasi suma", explica el.

"Marocanii ramasi in tara nu inteleg explicatiile privind criza din tarile bogate", subliniaza si Mohammed Jamal, un marocan in varsta de 36 de ani, aflat in somaj de doua luni. Jamal le trimite intre 200 si 300 de euro pe luna celor 12 rude apropiate ale sale din Maroc. "O ecuatie imposibila (...). Pentru ei, care vad viata in Europa ca pe un Eldorado, daca ai sansa sa traiesti aici si nu castigi bani, este doar pentru ca nu te descurci", a adaugat el.

---

Despre autor: