Efectele schimbarilor climatice, care s-au observat prima data la inceputul secolului al XX-lea, devin tot mai evidente in zilele noastre. Fata in fata cu aceste pericole, publicul devine tot mai constient de nevoia de protejare a mediului inconjurator si prin prisma arhitecturii si al urbanismului.

In cadrul unor discutii internationale la nivel inalt, unul dintre raspunsurile date acestor probleme il constituie abordarea arhitecturii si urbanismului intr-un fel care sa respecte mediul inconjurator.

Alegerea unor materiale ecologice si folosirea acestora, utilizarea surselor de energie nepoluante pot face arhitectura sa fie ecologica.

Dar forma pe care o alegem, modul in care integram constructia intr-o zona sau studiile care se fac pentru a integra individul fizic intr-un mediu prin intermediul constructiei, este de fapt primul pas si cel mai important.

Crearea unei forme care sa completeze mediul inconjurator ajuta la regenerarea lui. Intelegerea locului nostru in natura ne va ajuta sa observam impactul nostru asupra ei. Natura, inspira forma si are impact asupra modelului final. Vedem ca natura se regenereaza si fara ajutorul nostru, dar putem sa luam parte la regenerarea mediului.

Forma pe care o dam si solutiile create sunt o mica istorie. Arhitectura trebuie sa aduca un spatiu care sa fie in armonie cu imprejurimile.

Arta dupa Kant nu are alta finalitate decat frumosul in sine, iar artistii nu isi propun decat actul gratuit. Dar ce se intampla in momentul in care arta trebuie sa fie si functionala si in plus sa tina cont de intretinerea mediului care o inconjoara? Aici studiul si modul de abordare al mediului inconjurator influenteaza forma. Arhitectii trebuie sa tina cont de faptul ca atat carcasa modelului final, cat si spatiul interior trebuie sa fie atat functional cat si parte integranta a mediului inconjurator.

Arhitectura ecologica isi propune in mod constient combaterea degradarii mediului inconjurator, evidentiind faptul ca habitatul modern este departe de a conferi locuitorilor un mediu salubru de viata. Prin urmare, se poate intelege ca arhitectii, inginerii si urbanistii nu sunt responsabili de cresterea continua a numarului de constructii si a suprafetelor zonelor urbanizate, dar sunt responsabili de ineficienta energetica a multora dintre ele, cat si de impactul global pe care aceste obiecte il au asupra mediului.


Despre autor:

Condo

Sursa: Condo


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.