Business 19 Mai 2009 18:29
Motorul computational de cunoastere intelege ce-l intrebi si ajunge la raspunsuri analizand seturi de date stiintifice, unealta online semnaland o noua paradigma a folosirii computerului si internetului, dupa Google.
Mult asteptatul proiect al lui Stephen Wolfram, intampinat cu 13.7 milioane de cautari realizate de pe sase continente in primele 48 de ore de la pre-lansarea care a avut loc pe 15 mai, e disponibil acum tuturor, gratuit. Wolfram Alpha isi propune, pe termen lung, sa puna la dispozitie toata cunoasterea sistematica, intr-o forma accesibila si computabila in functie de curiozitatile oricui. Proiectul se mandreste ca se afla intr-o perpetua etapa “alfa”, ceea ce inseamna ca va evolua in functie de asteptarile si reactiile utilizatorilor, invatand din comportamentul acestora. Chiar daca in acest moment platforma isi arata din plin utilitatea mai degraba profesionistilor care activeaza in domenii cum ar fi chimia, fizica, ingineria sau biologia, pentru ca foloseste in principal baze de date stiintifice si resurse academice, Wolfram Alpha isi invita toti utilizatorii sa contribuie cu sugestii care sa-i ajute sa adauge noi surse de date si sa inteleaga limbajul natural, in functie de cautarile fiecaruia.



“In urma cu 50 de ani, cand computerele erau la inceput, oamenii isi imaginau ca vor putea sa puna orice intrebare computerului si acesta le va calcula raspunsul. Ma bucur sa pot spune ca am reusit cu succes sa construim un sistem care pune la dispozitie cunostinte pornind de la un simplu camp de cautare, oferind acces la un imens sistem bazat pe trilioane de informatii selectate si pe milioane de linii de cod reprezentand algoritmi”, a scris Stephen Wolfram, fondatorul si CEO-ul Wolfram Research, in postul de blog care facea publice primele detalii despre noua unealta.

Prima tentatie atunci cand afli de lansarea unei aplicatii care poate fi interpretata ca motor de cautare este sa o compari cu Google, dar in cazul Wolfram Alpha lucrurile stau altfel. Raspunsurile la care ajunge motorul computational de cunoastere, cum l-a descris inventatorul sau, omul de stiinta Stephen Wolfram, nu sunt doar cautate in indexuri, ci calculate in functie de algoritmi matematici, neexistand mai multe pagini de rezultate, ci una singura. Bazata pe un software pe care-l crease in 1988, Mathematica, platforma de calcul folosita in medii stiintifice de catre cercetatori, ingineri si matematicieni, Wolfram Alpha implica modele de cunoastere provenite din stiintele exacte.

Cele patru componente care alcatuiesc sistemul constau in bazele de date propriu-zise, extragerea informatiilor relevante (computare dinamica), intelegerea intuitiva a limbajului uman si o interfata destinata vizualizarii rezultatelor, care de multe ori cuprind grafice, tabele si statistici.

Fiind capabil sa rezolve ecuatii, sa interpreteze si interrelationeze tipuri de date diferite si sa proiecteze comportamente viitoare, Wolfram Alpha fascineaza prin precizia informatiilor si prin modul in care le afiseaza intr-un context unitar. Cu toate acestea, nu toate cautarile duc la rezultatul la care ne-am fi asteptat.



In momentul in care am cautat termenul “Romania”, Wolfram Alpha a returnat o fisa de informatii cuprinzand o serie de date despre tara noastra, incluzand nu doar ceea ce am fi putut oricand afla dintr-un atlas sau din Wikipedia, ci si detalii despre numarul de locuitori ai celor mai importante orase, densitatea si media de varsta a populatiei, clasamentul limbilor vorbite si rata de somaj. Incercand sa aflu cati utilizatori de internet are Romania, Wolfram a raspuns prompt (12 milioane), dar dupa estimari din 2007.

Intreband ce este dragostea (“what is love”) am avut surpriza, dupa ce am indicat software-ului ca “love” nu este o limba, dupa cum intelesese initial, si nici un film sau nume de familie, ci un cuvant, sa aflu ca prima atestare a acestuia, ca substantiv, a avut loc in 1225, in timp ce prima oara a fost folosit ca verb abia in 1937.

La intrebari de tipul “ce este muzica electronica?” sau “unde imi este umbrela?” Wolfram a recunoscut, evident, ca nu intelege, fiind vorba de informatii subiective care nu au nicio legatura cu obiectivitatea stiintifica sau factuala pe care e antrenat sa le priceapa. La nivel de informatie verificabila, insa, Wolfram exceleaza nu doar prin faptul ca stie, de exemplu, prognoza meteo pe care o calculeaza, la intrebarea “ploua?”, in functie de pozitionarea geografica a IP-ului, geolocalizarea fiind folosita si in cazul intrebarii “cine sunt eu?”, al carei raspuns consta in numele providerului si in adresa IPv6 a computerului, ci si prin predictiile statistice pe care le poate genera. Astfel, comparand Apple cu Microsoft am putut observa, in afara de evolutia companiilor la bursa, ca preturile practicate de Apple in ultimii 5 ani sunt in constanta crestere, exceptand inceputul acestui an, in timp ce preturile produselor Microsoft au ramas constante. Previziunile evolutiei la bursa in urmatorii doi ani estimeaza, insa, scaderi importante pentru ambele companii.

Eric Schonfeld de la TechCrunch nu s-a aratat foarte impresionat de calitatile Wolfram Alpha, el criticand, de exemplu, folosirea siteului Alexa.com ca sursa de statistici web, nu intotdeauna precise, si faptul ca rata de somaj pentru statul New York se raporta la situatia din 2006. Cei de la BBC amintesc ca puterea de calcul a Wolfram Alpha se bazeaza pe aproximativ 10.000 de procesoare prezente in cinci centre de date Dell, in timp ce bloggerii de la Mashable, pe de alta parte, se intrec in a gasi "easter-eggs", detalii de multe ori amuzante desemnate de programatori ca raspunsuri. Astfel, la intrebarea “a fi sau a nu fi?” Wolfram Alpha sustine ca “…aceasta e intrebarea” si aminteste de Shakespeare, in timp ce la intrebarea “Vorbesti thai?” programul recunoaste ca deocamdata stie doar engleza, sperand ca in viitor sa invete mai multe limbi. Wolfram Alpha nu are constiinta de sine, aflam tot printr-o intrebare a Mashable, dar e capabil de “calcule universale”.

PCpro critica orientarea serviciului catre date care provin din S.U.A., in timp ce CNET considera ca Wolfram Alpha este prea sensibil la sintaxa, abia dupa reformulari succesive reusind sa calculeze raspunsul cautat. Avand in vedere ca motorul computational de cunoastere invata limbajul uman cu fiecare cautare efectuata, Wolfram Alpha devenind mai inteligent si mai precis pe masura ce-l folosim, se poate spune ca prin intermediul lui, ca unealta, putem intrezari cum va arata urmatoarea etapa a acesarii informatiei online, webul semantic.

Stephen Wolfram intentioneaza sa mentina gratuit serviciul, urmand ca in viitor sa lanseze si o versiune pe baza de abonament, care sa ofere acces la mai multe optiuni.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.