Un nou tip de motor de cautare, antrenat sa raspunda la intrebari si nu sa caute raspunsuri, ar putea schimba felul in care accesam informatia online.

Schimbarea esentiala pe care a adus-o Google in relatia cu informatia sta in capacitatea motorului de cautare de a indexa in permanenta, pe mai multe servere dispuse intr-un nor, continutul siteurilor. Popularitatea rezultatelor stabileste, in timp, relevanta si gradul de autoritate ale informatiei: ne-am obisnuit sa regasim orice am cauta in primele pagini de rezultate. Cum ar fi sa ajungem direct la ceea ce cautam, fara sa trebuiasca sa ne plimbam prin indexul Google? Stephen Wolfram, om de stiinta si inventator, sustine ca a gasit o metoda prin care raspunsurile nu iti sunt cautate, ci calculate.

Stephen Wolfram este recunoscut international atat pentru cercetarile din domeniul fizicii cuantice, cat si pentru teoriile sale controversate referitoare la complexitatea informatiei sau SMP, primul program de algebra destinat computerului, lansat comercial in 1981. Dupa ce si-a dat doctoratul in fizica teoretica la Caltech (California Institute of Technology), la numai 20 de ani, Stephen a devenit pasionat de sisteme de calcul. Printre realizarile sale majore se numara Mathematica, platforma de calcul folosita in mediul academic si stiintific de matematicieni, ingineri sau cercetatori, si studiul "A New Kind of Science". Revolutionara teorie din spatele "noii stiinte" sustine ca natura universului este digitala, functionand pe baza unor legi fundamentale, similare liniilor de cod ale unui software, actioneaza in cadrul asa-numitelor "celula automata" ("cellular automata").
.
Ideea de a "intreba" un motor de cautare nu este noua, ea stand la baza Web 3.0, sau internetul semantic. Abordarea este, insa, cu totul alta. In loc sa afiseze informatii care exista deja, "motorul computational de cunoastere" ("computational knowledge engine", cum il numeste autorul) intelege limbajul natural si poate raspunde cu precizie la intrebari. Bazandu-se pe algoritmi matematici si pe modele de cunoastere provenite din stiintele exacte, Wolfram Alpha poate fi comparat cu un creier electronic sau cu un oracol digital care stie mereu raspunsul corect.

Disponibil pentru toti internautii incepand cu luna mai, motorul de cautare ar putea fi pasul urmator in trecerea catre internetul semantic, etapa in care masa crescanda de informatii este "inteleasa" de computer si redata ca si "cunoastere", nu ca set de date.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.