Sistemul bonurilor de masa este unul care paraziteaza economia romaneasca. De ce? Pentru ca "parte semnificativa din impozitele neplatite la buget se varsa direct in unele conturi private", ne explica consilierul personal al Primului Ministru Emil Boc, Andreea Vass.
De ce considera Andreea Vass ca bonurile de masa paraziteaza economia Romaniei? La prima vedere acestea par a fi foarte bune atat pentru societatile comerciale care le comanda, cat si pentru beneficiarii finali - angajatii - deoarece aceste tichete valorice nu sunt impozitate. Insa daca privim cu mai multa atentie, descoperim si partea nevazuta a icebergului numit “afaceri cu bonuri de masa”. Si anume comisioanele "uriase" pe care le incaseaza firmele care imprima aceste tichete, de la societatile comerciale care le comanda si de la cele care le deconteaza.

Cum se intampla asta?

Mecanismul este foarte simplu: “Societatile comerciale cumpara aceste tichete de la emitenti sau intermediari si le distribuie angajatilor. In acest moment se plateste un comision din valoarea tichetelor. Beneficiarii finali ai tichetelor de masa le pot utiliza in magazinele si restaurantele care accepta aceste forme de plata, achitand cu ele produsele alimentare cumparate”, scrie Andreea Vass pe blogul sau. Apoi magazinele sau restaurantele deconteaza valoarea tichetelor de masa contra unui alt comision. Cu alte cuvinte, valoarea incasata de catre comerciant este mai mica decat valoarea platita de catre salariat", explica Vass, nemultumita de faptul ca "parte semnificativa din impozitele neplatite la buget se varsa direct in unele conturi private".

Despre ce suma este vorba?


Avand in vedere ca peste 2 milioane din angajatii din Romania primesc bonuri de masa in valoare de circa 8,5 lei/zi lucratoare, producatorii acestor tichete incaseaza in fiecare an plati de putin peste un miliard de euro (4,335 miliarde lei). In cei zece ani de cand exista acest sistem, incasarile tuturor companiilor au totalizat 570 de milioane de euro, iar profiturile au fost mai mari de 270 de milioane de euro, noteaza Business Standard.

O suma maricica care ar incuraja pe oricine sa intre pe aceasta piata. Cam greu insa in prezent, din cauza conditiilor impuse de Ministerul finantelor Publice (MFP) si pietei care in ultimii ani a devenit una de tip oligopol (n.r. cativa vanzatori si multi cumparatori). Daca in 2005, Wall-Street scria ca exista 9 societati care emit tichete de masa, in prezent au mai ramas doar 6 companii: Sodexo, Accor Services, Cheque Dejeuner si trei companii mai mici: Eurotichet, Ascendi si Cuget Liber.

In plus, mai exista alte doua mari hibe ale bonurilor de masa, precum o ilustreaza unul dintre comentatorii de pe blogul Andreei Vass - ingradesc libertatea persoanelor de a decide modul in care isi cheltuiesc banii si la nivel cerebral sunt percepute diferit fata de banii lichizi, potrivit unor experimente de comportament psihologic.

Ce solutii exista?

Consilierul premierului pe probleme de economie vine si cu o solutie la aceasta problema - neimpozitarea acelei parti din salariu care este folosita pentru achizitia de alimente. "O varianta lipsita de echivoc ar fi deductibilitatea veniturilor salariale corespunzatoare destinate achizitiei de alimente pentru salariile intr-un cuantum de maximum X salarii minime pe economie. As prefera ca acest X sa fie mai mic sau egal cu 3, dar aici forta de negociere a sindicatelor va fi hotaratoare", incheie Vass.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.