Business • 23 Octombrie 2009 • 15:20
Constructia de autostrazi din Romania se afla in impas din cauza lipsei de bani, considera Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Totodata, acesta compara fondurile de la bugetul de stat alocate pentru Transporturi cu cele alocate Educatiei, fara insa a-si da seama ca un puseu de investitii bine pozitionate in domeniul din urma ar ajuta mult mai mult iesirea mai rapida a Romania din criza.
"In 2009, bugetul ministerului Transporturilor a fost de doua miliarde de euro, atat cat am spus eu ca ar fi necesar anual doar pentru constructia de autostrazi. Cu chiu cu vai, am reusim (n.r. cei din minister ) sa obtinem un sfert din aceasta suma pentru constructia de autostrazi. Asa se prezinta situatia: un sfert avem, un sfert facem", a declarat Radu Berceanu in cadrul unei conferinte organizata de Mediafax, informeaza Wall-Street.

El a adaugat ca, pentru ca Romania sa beneficieze de autostrazi europene, bugetul ministerului Transporturilor ar trebui sa fie de 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), asa cum se intampla in celelalte state europene.

"Raportat la PIB, avem cel mai mic buget pentru transporturi din Uniunea Europeana. Cehia aloca 4,7% din PIB dezvoltarii infrastructurii, Ungaria acorda 3,2-3,3% din PIB, iar Romania doar 1,4%. In schimb, noi alocam 6-7% pentru Educatie. Nimeni nu tine cont insa ca romanii, care vor fi foarte bine pregatiti cu acesti bani, o sa plece in strainatate si o sa creasca economiile altor tari, atunci cand o sa vada ca Romania nu are infrastructura", a mentionat Berceanu.

Totusi domnul Berceanu, care potrivit CV-ului sau are habar "cu ce se mananca o economie" si prin ce politici macroeconomice Romania ar iesi mai repede din criza, prin experienta de ministru si formarea de inginer pe care le are, ar trebui sa stie sa-si "masoare" mai bine declaratiile.

Poate ca intr-adevar pe termen lung o autostrada aduce mult mai multe beneficii decat construirea unei scoli sau tehnologizarea acesteia, pentru ca ar mentine "vii" legaturile sociale si comerciale cu alte state, insa pe termen scurt acest lucru nu este valabil. In momenul de fata, Romania are nevoie de o crestere rapida a cererii, lucru care poate fi realizat numai prin folosirea unor bani care vor antrena folosirea altora si asa mai departe, lucru valabil in cazul investitiilor in Educatie. Insa de ce folosirea unei ponderi mai mari din PIB pentru Educatie si nu pentru Transporturi este de dorit acum?

Este simplu! Pentru ca in cazul construirii unei autostrazi, termenul de finalizare este unul foarte lung. Este nevoie de exproprieri (nu intotdeauna terenul pe care urmeaza a fi construita autostrada se afla in propietatea statului), organizare de licitatii (la care participa mai mult firme straine care subconstracteaza firme romanesti), pregatirea terenului pentru constructie si alte operatiuni necesare lucrarii, care insa, cer timp.

Acest lucru echivaleaza la finalul constructiei cu una bucata autostrada finalizata (lucru care in Romania dureaza, cu indulgenta, cateva zeci de ani), si o anumita suma de bani platita firmei care a executat lucrarea. In general firma (straina de regula) care a castigat licitatia isi "duce acasa" circa 60-80% din banii castigati de pe urma licitatiei, deoarece ea a adus managementul si tehnologiile folosite (cele doua categorii de costuri care au cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor). In plus, cel mai probabil, tot ea achizitioneaza si materia prima. Iar restul pana la 100% ramane in Romania, antrenand cheltuirea altor bani pentru satisfacerea unor nevoi ce survin din construirea autostrazii.

Insa in cazul in care se investeste in partea de infrastructura ce tine de Educatie, precum in construirea de noi scoli sau echiparea si tehnologizarea acestora (materialele informatice dar si tot ceea ce tine de pregatirea personalului, mai ales al profesorilor), banii utilizati vor "face pui" intr-un termen mult mai scurt decat in cazul unei autostrazi. Prin simplul fapt ca dupa ce se construieste scoala (conditia este ca firma care realizeaza lucrarea sa fie una romaneasca), in scoala va mai fi nevoie de table, banci, carti, profesori, calculatoare si alte lucruri necesare, care vor spori cererea de pe piata si vor ajuta mai repede la redresarea economiei.

Asa ca, domnii ministri ar trebui sa se gandeasca mai bine ce investitii antreneaza mai repede o sporire a cererii de bunuri, care la randul ei va da nastere altor nevoi ce vor trebui satisfacute, si sa le puna in practica. Exemplul Poloniei, cea care la aparitia crizei si-a stabilit un plan de masuri anticriza foarte bun, ceea ce a facut din ea singura tara emergenta din Uniunea Europeana care estimeaza ca va inregistra crestere economica in 2009, ar trebui sa ne dea de gandit.

In ceea ce il priveste pe domnul Berceanu, comentariul sau poate ca este corect, insa nu in contextul actual. Poate in 2010, cand vom mai fi recuperat putin din scaderea de circa 8% pe care o va avea PIB-ul anul acesta, Transporturile ar putea sa ceara o pondere mai mare din PIB pentru constructia de autostrazi, insa a spune ca investim in educatie si ca nu tinem cont ca oricum tinerii bine pregatiti vor pleca oricum, este absurd. Tinerii bine pregati care pleaca aleg o alta tara tocmai pentru ca investitiile mai sus mentionate nu sunt facute, pentru ca nu exista transparenta si nicidecum pentru ca ministerul Educatiei primeste mai mult din PIB decat cel al Transporturilor pe timp de criza.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.