Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, si mai multi secretari de stat participa in aceste zile la reuniunea de primavara a FMI * Oficialii romani vor incerca sa convinga Fondul sa accepte un deficit bugetar mai mare de 0,5% * Argumente: situatia incasarilor la buget, modificarile aduse Codului Fiscal si propunerile de rectificare bugetara * Runda finala de negocieri va avea loc in iunie la Bucuresti

Veniturile incasate de stat din taxe si impozite, rectificarea bugetara si ultimele modificari aduse Codului Fiscal sunt principalele subiecte care vor fi discutate in aceste zile, la Washington, de autoritatile de la Bucuresti si expertii Fondului Monetar International (FMI). Din delegatia romana care participa la reuniunea de primavara a FMI si Bancii Mondiale fac parte guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, precum si secretarii de stat Doina Dascalu si Dragos Neacsu de la Finante si Dan Victor Alesandru de la Ministerul Economiei si Comertului.

"In acest moment, ne aflam intr-o noua faza a negocierilor cu reprezentantii FMI, in care aducem date noi, in primul rand, rezultatele incasarilor la bugetul de stat din primul trimestru. Sunt semnale ca economia raspunde pozitiv la schimbarile de politica fiscala si, in opinia noastra, acestea sunt argumente in favoarea revizuirii Memorandumului cu FMI", a aratat ministrul Finantelor.

Primele discutii din acest an intre autoritatile romane si negociatorii FMI s-au desfasurat in luna februarie a acestui an, pentru evaluarile doi si trei ale acordului de supraveghere preventiva incheiat in vara anului trecut. Discutiile nu au fost concretizate in semnarea unui memorandum suplimentar de politici economice in urma disputelor dintre cele doua parti pe marginea deficitului bugetar. FMI ar fi dorit ca Romania sa se incadreze intr-un deficit bugetar de 0,4%-0,5% din PIB, pentru a diminua cheltuielile publice si a reduce cererea interna.

Pe de alta parte, oficialii romani solicita un nivel mai mare al deficitului, de 0,7% din PIB, argumentand faptul ca Romania trebuie sa faca investitii si sa cofinanteze proiectele de infrastructura realizate cu finantare de la Uniunea Europeana. La finalul negocierilor din februarie, autoritatile romane au anuntat ca Fondul Monetar a acceptat un deficit mai mare, respectiv de 0,7% din PIB.

Pe de alta parte, Guvernul de la Bucuresti afirma ca date mai elocvente referitoare la incasarile bugetare vor fi obtinute spre jumatatea acestui an, moment in care temerile Fondului referitoare la pierderile de venituri la buget cauzate de cota unica ar putea fi inlaturate. Executivul spera, astfel, sa convinga reprezentantii institutiei financiare internationale ca reformele fiscale promovate la inceputul acestui an nu vor produce diminuari semnificative de venituri la buget.

Legea anti-evaziune da bine la Washington
Potrivit Ministerului Finantelor, in primul trimestru din acest an incasarile la buget au fost cu aproape 2% mai mari comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Tot pentru a convinge FMI de o imbunatatire a colectarii veniturilor la buget, oficialii romani vor prezenta, probabil, expertilor institutiei financiare internationale ultimele masuri adoptate pentru combaterea evaziunii fiscale. Este vorba, in principal, despre legea care pedepseste cu pana la 20 de ani de inchisoare evaziunea fiscala si despre ordonanta de urgenta care nu mai permite nici un fel de facilitati fiscale (esalonari, reesalonari etc.) la plata obligatiilor catre stat.

Cat priveste bugetul rectificat, Ionut Popescu arata ca acesta va lua in calcul o crestere economica de 6%, comparativ cu 5,5% cat indica in acest moment estimarile Fondului Monetar International.

Momentul decisiv al negocierilor cu Fondul se va consuma, insa, la vara, mai precis in luna iunie, cand este programata vizita la Bucuresti a echipei FMI. La acel moment, ar putea fi semnat memorandumul suplimentar de politici economice care completeaza acordul dintre cele doua parti. Actualul acord cu FMI de supraveghere preventiva a fost incheiat pe 24 de luni si ofera Romaniei dreptul de a atrage fonduri de circa 367 de milioane de dolari, insa autoritatile de la Bucuresti intentioneaza sa utilizeze sumele doar in cazuri de urgenta. Potrivit analistilor, chiar daca nu mai este vorba de bani decat in situatii exceptionale, documentul asigura mentinerea disciplinei financiare, inainte de aderarea la Uniunea Europeana.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.