Musetescu isi leaga numele de 'gaura' Mittal-Sidex

Cea mai importanta privatizare a ultimilor ani a fost SIDEX Galati. Privita ca o incununare a eforturilor de accedere la o economie de piata, aceasta actiune a fost demarata pe parcursul unui cincinal, in acest sens existand si un act normativ care a incarcat statul roman cu anumite datorii neachitate de SIDEX pana la preluarea de catre grupul LNM Holdings N.V.

Dolarul, o prima deziluzie

In Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 119/27.09.2001 la articolul 7 este prevazut ca "se aproba stingerea debitelor societatii catre societatile comerciale Electrica-S.A., Termoelectrica, Romgaz, Distrigaz si CFR Marfa". In cadrul aceluiasi articol scrie negru pe alb "Totalul debitelor, inclusiv majorarile de tarif, vor face obiectul unor conversii in actiuni la valoarea nominala de 25.000 de lei/actiune. La articolul 17 este stipulat ca APAPS (n.r. AVAS) este mandatata sa acorde investitorului, pentru o perioada de cinci ani de la data finalizarii, o optiune de cumparare pentru toate actiunile noi dobandite in numele statului la societate.

Totusi, in urma finalizarii contractului de vanzare-cumparare, pretul unei actiuni a scazut inexplicabil la 0,10 dolari SUA! Pierderile acestei "afaceri" au fost suportate tot de statul roman, ca sa nu mai vorbim de facilitatile pentru plata TVA pentru bunurile importate sau amanari la plata datoriilor catre stat. In acest moment, ISPAT-SIDEX are urmatoarele datorii amanate catre bugetul de stat:

- sume directe catre bugetul de stat: 9,44 miliarde lei;

- sume catre bugetul asigurarilor sociale: 1.289,58 miliarde lei;

- sume catre fondul national unic de asigurari sociale: 562,98 miliarde lei;

- sume catre asigurarile de somaj: 321,3 miliarde de lei. Un total de 2.183,3 miliarde lei, bani care nu sunt recuperati in conditiile in care bugetul de stat este pe sponci, iar Guvernul Tariceanu apeleaza la tactici nemiloase cu alte societati pentru umplerea golului lasat de micsorarea impozitului pe venit la 16 la suta.

Industria romaneasca sta pe otelul galatean

Productia anuala de otel a Romaniei se cifreaza la 5,5 milioane tone de otel, din care 80 la suta este produsa la Galati. In 2001, prin cumpararea combinatului galatean de catre grupul indian LN Mittal Holdings, al doilea producator de otel din lume, cu 36 milioane de tone livrate anual, monopolul de stat, in ceea ce priveste productia de otel, s-a transformat in monopol privat. Noul proprietar al combinatului de la Galati si-a atras mania distribuitorilor romani de produse metalurgice, deoarece practica o politica despotica in privinta comercializarii produselor.

Dupa cumpararea SIDEX, grupul LNM Holdings a beneficiat de o conjunctura favorabila pe piata internationala a otelului, pentru ca pretul acestei materii prime, considerate "painea industriei", a inregistrat o crestere semnificativa in ultimii doi ani. De aceea, restructurarea SIDEX nu a necesitat masuri-soc, de tinere sub control a costurilor de productie.

Cu toate acestea, otelul de la Galati a ajuns sa fie mai scump decat cel produs in alte tari, distribuitorii romani din acest domeniu sustinand ca este mai avantajos sa recurga la importuri. Astfel, compania LNM a practicat pe piata romaneasca o politica imposibil de inteles, in sensul ca la intern comercializeaza produsele la pret aproape dublu fata de export! Oare vrea compania indiana ca produsele romanesti sa dispara de pe piata autohtona?! In 2002 si 2003, media mondiala a pretului otelului a depasit pragul de 200 de dolari/tona, iar in 2004 a ajuns la 260 dolari/tona, in timp ce pentru laminate pretul este de 400-600 de dolari/tona.

Produsele de la SIDEX au fost chiar si cu 30 la suta mai scumpe decat cele similare din strainatate, asa incat anumite firme autohtone au importat otel sau tabla din fostele state CSI, pentru care s-au achitat taxe vamale de 20 la suta. Mai mult, daca importul s-a facut face din UE, nu s-au mai achitat si taxele vamale, iar diferenta de pret dintre tabla romaneasca si cea din import a fost uriasa! De fapt, nemultumirea comerciantilor de produse metalurgice este cauzata de pretentiile exagerate ale LNM Holdings. In contractele ISPAT cu firmele romanesti se cere ca acestea sa nu distribuie produse de la alta sursa, daca vor sa comercializeze produsele de la combinatul din Galati! In tot acest timp, SIDEX beneficiaza de scutire vamala pe o perioada de cinci ani la importul de materie prima si echipamente...

Negocieri cu Guvernul Tariceanu

Negocierile dintre autoritatile romane si grupul siderurgic LNM privind restrangerea facilitatilor acordate combinatului Ispat-SIDEX Galati dupa privatizare au dat un alt imbold relatiilor bilaterale. Astfel, Guvernul Tariceanu, care a fost atat de exigent in prima faza, privind recuperarea datoriilor si eliminarea facilitatilor, a dat inapoi ca racul in fata amenintarilor indienilor cu instanta de la Haga.

Narendra Chaudhary, directorul general al combinatului siderurgic, spunea la un moment dat ca "nu am ajuns la o decizie finala si nu pot sa fac nici un fel de declaratii legate de acest aspect, dar am incredere ca vom gasi o solutie". Oficialul LNM a intins si mai mult coarda, admitand ca exista unele aspecte legate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana care pot avea impact asupra intelegerilor facute de grupul anglo-indian si Guvernul roman, la momentul privatizarii SIDEX, dar si-a exprimat increderea ca orice tip de problema care poate fi rezolvata.

Ca un facut, cu doua zile inainte ca Romaniei sa i se acorde dreptul la aderare in 2007, Tariceanu s-a intalnit cu indienii si a apreciat pozitiv eforturile acestora, renuntand la plata impozitului pe profit impusa indienilor la inceputul acestui an!!!. Reprezentantii SIDEX au sustinut ca abia in acest an scutirea de impozit pe profit poate fi considerata ca un ajutor de stat, in conditiile in care combinatul a inregistrat pierderi in anii anteriori si a trecut pe profit abia in 2003.

Anul trecut, SIDEX a obtinut un profit net de peste 100 milioane de dolari, raportat la o cifra de afaceri de 1,28 miliarde de dolari.

2,1 miliarde de dolari, cifra de afaceri

Pentru acest an, oficialii combinatului estimeaza obtinerea unei cifre de afaceri de 2,1 miliarde de dolari, nivel aproape dublu fata de cel inregistrat anul trecut. De asemenea, productia ar putea avansa la 5 milioane tone de otel, comparativ cu 4,6 milioane de tone in anul 2003. Valoarea cumulata a cifrei de afaceri a grupului anglo-indian in Romania ar putea depasi 2,35 miliarde de dolari. LNM Holdings detine 56,89% din actiunile Ispat Siderurgica si 70,76% din actiunile Tepro. Afacerea "SIDEX" este departe de a fi o afacere pentru statul roman, mai ales ca pana acum indienii au achitat doar 35 milioane de dolari, din totalul de 70.273.257,6 dolari, pretul total al actiunilor SIDEX. Investitiile LNM in retehnologizare au fost depasite in anii post-privatizare, insa investitiile de mediu sunt la pamant, Galatiul fiind printre cele mai poluate orase din tara.

Bani pierduti, mediu nociv, amenintari cu instanta, cam astea sunt castigurile statului roman din contractul de privatizare cu LNM Holdings. Astfel, privatizarea SIDEX se inscrie cu litere de aur pe lista celorlalte "afaceri" de succes ale statului, cum ar fi Romtelecom si Combinatul de la Resita.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe