Banii UE vin si dupa 7 ani

Deficitul bugetar pe 2007 va fi marea provocare cu care se va confrunta Guvernul Romaniei, ca urmare a masurilor necesare care vor fi luate in vederea aderarii la Uniunea Europeana. Aceasta a fost cea mai importanta concluzie a primei dezbateri desfasurate in tara noastra pe tema riscurilor pe care le implica aderarea la Uniunea Europeana, "Costurile si beneficiile integrarii Romaniei in UE".

Absenta reformelor structurale din ultimii 15 ani obliga Executivul de la Bucuresti la un adevarat tur de forta, excesiv de costisitor. La presiunea Fondului Monetar International, ultimele Guverne au preferat sa reduca deficitul bugetar, alegand sa scada cheltuielile bugetare, in special limitand sumele destinate investitiilor. Investitii care acum devin obligatorii. Paradoxul cu care se confrunta actualul Executiv consta in faptul ca trebuie sa se incadreze intr-un deficit de 0,6 la suta, obtinut cu mult efort diplomatic de la conducerea FMI, si in acelasi timp sa investeasca in infrastructura si in modernizarea, in special, a sectorului rural, pentru a nu fi pus intr-o situatie imposibila in 2007.

Potrivit fostului ministru de Finante, Daniel Daianu, exista riscul, chiar certitudinea, ca, in anul aderarii, ca urmare a contributiilor la bugetul Uniunii si a cheltuielilor obligatorii, amanate de fostele guvernari, deficitul bugetar al Romaniei sa il egaleze pe cel al noilor membre, Polonia, Ungaria si Cehia, in primul an postaderare, de 3-4 la suta din PIB. Scenariul profesorului Daianu este insa unul extrem de optimist, in conditiile in care bugetul tarii noastre are venituri inferioare cu 6-7 la suta ca pondere din PIB, fata de bugetele statelor amintite. In plus, Daianu considera ca imprumuturile sectorului neguvernamental pe pietele externe se va extinde, conditie in care deficitul de cont curent pe 2007 va depasi 10 la suta.

Protectia mediului ne costa 30 de miliarde de euro

Problema deficitului bugetar in primul an al aderarii este identificata drept vitala si de negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Leonard Orban: "Bugetul anului 2007 va ridica cele mai mari probleme. Va trebui sa platim contributiile la bugetele Uniunii, iar fondurile care vor intra nu vor fi fonduri bugetare, ci pe proiecte, pentru o anumita perioada de timp". In timp ce Romania va plati anual contributiile la bugetul UE, sumele transferate dinspre acesta, chiar daca sunt mai mari decat fondurile cu care alimentam institutiile comunitare de la Bruxelles, nu vor intra in tara decat cel mai devreme in 2008, unele chiar si in 2014.

Potrivit declaratiilor lui Orban, 44,3 miliarde de euro, suma vehiculata initial pentru a exprima costurile aderarii Romaniei si Bulgariei, nu reflecta decat fondurile pe care cele doua state le vor primi de la UE pe o perioada de sapte ani.

Orban a precizat si care sunt, potrivit estimarilor investitiile pe care Romania va trebui sa le faca in urmatorii ani: sapte - opt miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in calcul si fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi, un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, 30 de miliarde de euro la capitolul Protectia mediului.

Agricultura si Codul muncii, punctele slabe

Eliminarea subperformantelor sectorului agricol si flexibilizarea fortei muncii sunt doua dintre masurile necesare care ar putea sa atenueze efectele eliminarii rolului BNR de ajustor al politicilor monetare. Situatia dezastruoasa a infrastructurii din spatiul rural, productivitatea scazuta din agricultura si raportul dezavantajos dintre populatia din mediul rural si cea din mediul urban sunt si motivele pentru care doua treimi din fondurile alocate de Uniunea Europeana Romaniei au ca destinatie rezolvarea acestei probleme.

Acuzat inca de acum de sindicate si patronate pe tema modului in care intentioneaza sa revizuiasca actualul Cod al muncii, Executivul va trebui sa-si asume, cu orice pret, pentru a nu esua in 2007, adoptarea unor masuri de liberalizare a fortei de munca, atat in profil geografic, cat si ocupational.
De altfel, potrivit lui Daianu, cea mai buna solutie in vederea obtinerii unei cresteri economice durabile care sa ne permita ajungerea din urma a statelor membre UE ar fi alinierea tuturor componentelor la nivelul european, cu exceptia salariilor, care, in cazul in care vor fi pastrate la o dimensiune redusa, vor face mediul economic din Romania mai atractiv pentru investitori. Fostul ministru de Finante s-a declarat totusi optimist, afirmand ca, daca Guvernul va putea sa asigure o crestere economica mai mare cu trei la suta decat cea a vechilor membri UE, in 20 de ani am putea ajunge la un nivel de dezvoltare de 60 la suta din media Uniunii.

Prezent la dezbatere, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a afirmat, la randul sau, ca aderarea la UE nu inseamna numai "lapte si miere" si ca mai multe sectoare din economia nationala, printre care si siderurgia, vor avea de suferit din cauza acestui proces.
"Aderarea va limita productia de oteluri. Romania nu poate sa dea ajutor de stat fara a reduce capacitatea neutilizata de productie. Ajutoarele de stat in siderurgie si in alte domenii sunt un mod de a face o alocare de resurse in beneficiul unor sectoare, acolo unde nu este locul cel mai bun", a spus Jonathan Scheele.

Inflatia va fi mai mare decat in tarile membre

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, a subliniat si el ca intrarea in Uniunea Economica si Monetara va diminua avantajele integrarii atat timp cat rolul ajustor al politicii monetare nu este preluat de flexibilizarea pietei muncii si de finalizarea restructurarii si privatizarii. Aceasta deoarece o politica monetara dictata de Banca Centrala Europeana se poate dovedi nepotrivita pentru o tara ale carei structuri de productie si de afaceri difera semnificativ de cele ale partenerilor europeni.

De aici probleme in gestionarea politicilor de tintire a inflatiei, mecanism ce risca sa provoace turbulente in mediul economic."In ceea ce priveste inflatia, ritmul de scadere al acesteia este problematic, deoarece pe de o parte Romania este singura tara din grupul candidatelor care nu a reusit sa o reduca sub 5 la suta (argument in favoarea unei reduceri rapide), dar pe de alta parte, eforturile de aliniere a preturilor la energie induc o inflatie peste medie inca un numar bun de ani.

Programul Guvernului si al BNR prevad o reducere relativ rapida, 7 la suta in 2005, 4-5 la suta in 2006, 3 la suta in 2007. Aceste niveluri foarte ambitioase pot fi atinse numai cu conditia aprecierii nominale a cursului de schimb in continuare, dar aceasta este la randul sau conditionata de progrese in restructurare si privatizare si in liberalizarea fortei de munca. Exista o problema. In ce masura deteriorarea in continuare a contului curent mai poate fi tolerata de mediul de afaceri intern si extern? Posibilele solutii sunt: balanta serviciilor, stimularea migratiei temporare si dezvoltarea industriei agroalimentare.

Pe termen mediu (2009-2013) inflatia in Romania oricum va fi mai mare cu 1-2 puncte procentuale decat restul tarilor membre UE, in conditiile unei cvasifixitati a cursului de schimb. Inainte de adoptarea euro, decizia trebuie sa fie atat tehnica, cat si politica. Din acel moment, toate celelalte obiective de politica macro si microeconomica i se subordoneaza", a spus Lazea.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe