Business • 19 Februarie 2008 • 03:40
Pentru ca americanii de la Bechtel nu au pe ce sa lucreze, Ministerul Transporturilor contribuie singur la scumpirea lucrarilor . Cu proiectare, exproprieri si finantare ramase de caruta, autostrada are putine sanse sa fie finalizata conform programului, peste sase ani. Din cauza intarzierilor, costul final ramane o mare necunoscuta, de miliarde bune de euro. Faimoasa renegociere de acum doi ani a contractului s-a dovedit a fi doar praf in ochi.

La inceputul anului 2006, Ministerul Transporturilor transmitea o nota privind re­ne­gocierea contractului semnat in 2004, de proiectare si construire a Autostrazii Brasov-Cluj-Bors. "Renegocierea a adus o economie de 126 milioane de euro", se lauda ministrul de atunci, Gheorghe Dobre.

Fata de costul total al autostrazii, vehiculat pana la acea data, de 2,2 miliarde de euro, economia era evident derizorie si cu greu putea justifica intarzierea de doi ani a lucrarilor. (Timp in care s-au scumpit materialele si forta de munca).

In plus, dupa cum arata o informare de saptamana trecuta a Ministerului Transporturilor, raportul de renegociere permite Bechtel "pastrarea a 40 de milioane de euro deja incasate, cu titlu de cheltuieli de mobilizare". Mai mult, comisia de renegociere accepta plata sumei de 4 milioane de euro reprezentand costuri de neutilizare echipamente, costuri de suspendare a lucrarilor etc.

Costul initial, scos „din burta"

Dupa alti doi ani, faimoasa economie chiar nu mai are nicio valoare.
Nu mai este un secret pentru nimeni ca suma de 2,2 miliarde euro mai are acum doar o valoare… istorica. Ministrul Ludovic Orban arata recent ca "nu a existat practic un studiu de fezabilitate si estimarea costurilor s-a facut din burta".

In termeni tehnici, repre­zentantii Companiei­ Nati­o­nale de Drumuri si Autos­trazi spun ca estimarea din 2004 a costurilor a avut la baza un studiu de prefezabili­tate realizat pe un tronson scurt, Cristian-Codlea, un tronson "usor", nerelevant pentru configuratia generala a traseului autostrazii.

De altfel, in scurt timp, realitatea din teren avea sa demonteze calculele de pe hartie. "Diferente de costuri au aparut din cauza faptului ca studiul de fezabilitate a fost finalizat de-abia dupa semnarea contractului de construire a autostrazii, iar in acest studiu de fezabilitate nu au fost incluse costuri legate de constructia mai multor lucrari de arta, cum ar fi viaductul de 1.800 m de la Suplacu de Barcau (Sectiunea 3C)", spune Bogdan Sgarcitul, directorul de comunicare al constructorului Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Reprezentantul Bechtel spune ca este inca prematur sa vorbim de un cost real al autostrazii, dar crede ca totusi sumele vehiculate mai nou, de mult peste cinci miliarde de euro, nu vor fi ­atinse.

Cateva „mici intarzieri"

Diferentele vor fi facute in acest moment in primul rand de modul de respectare a graficului de lucru. Dar, in acest sens deja au inceput problemele.

"Prin incredintarea managementului proiectarii investitorului american, toate aspectele legate de traseul exact al autostrazii se aflau sub controlul acestuia, ceea ce ar fi permis cresterea necontrolata a costurilor" – se arata in nota privind renegocierea de acum doi ani. Cu aceasta explicatie, partea romana anunta preluarea de la americani a sarcinilor privind proiectarea a sase tronsoane, din cele opt ale autostrazii.

Dar, fara prea multe explicatii, aflam ca situatia a ramas neschimbata in ultimii doi ani – cele sase tronsoane nu sunt proiectate nici in acest moment. Mai mult, in unele cazuri nu s-a trecut nici macar de faza "actualizare studiu de fezabilitate" (Brasov-Fagaras) sau de "achizitie consultant" (Fagaras-Sighisoara).

De-abia apoi se poate vorbi de proiectul tehnic, dupa care de faza "detalii de executie a lucrarii". Stadiul cel mai avansat pare sa fie pentru tronsonul Sighisoara-Targu Mures. tefan Szobotka, purta­torul de cuvant al CNADR, spune ca se poate vorbi de "mici intarzieri", dar in general se respecta graficul. El arata ca intarzierile tin de faptul ca doar de anul trecut au inceput demersurile privind proiectarea, care presupun mai intai alegerea unui consultant, prin licitatie.

Totusi constructorul nu este sigur de aceasta incadrare in program. Spre exemplu, anul acesta programase inceperea lucrarilor pe tronsonul Mihailesti-Suplacu de Barcau. "Avem promisiuni ca pana in vara sa primim proiectul, dar numai pentru subsectiuni care acopera 25 km, din distanta totala de 75 km", spune Bogdan ­Sgarcitu.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.