In general, romanii fac tot ce le sta in putinta sa-si achite ratele la creditele contractate in vederea achizitionarii de locuinte, in schimb, in ceea ce priveste creditele de consum, multi dintre ei au observat, de-a lungul scurtei perioade in care au avut acces la creditare, ca nerambursarea unor rate nu atrage neaparat sanctiuni prea drastice. Situatia s-ar putea schimba dramatic o data cu aparitia "recuperatorilor" legali, adica dupa includerea in nomenclatorul de meserii a specialistilor in colectarea creantelor - persoane fizice autorizate in vederea recuperarii debitelor. Deja s-a constituit Asociatia colectorilor de creante comerciale, care are printre membri nume de rasunet in domeniul managementului riscului de credit, obisnuiti sa execute silit debitorii cat ai clipi. Pana in aprilie 2005, asociatia va pune la dispozitie o lista neagra, adica o baza de date cu persoanele fizice debitoare, dar si cu societatile care nu-si achita obligatiile de plata fata de furnizori.

Desi creditele restante contractate de persoanele fizice nu depasesc 1% din totalul portofoliului de credite, bancherii par din ce in ce mai preocupati de cresterea numarului de restantieri. Creditele de consum restante ale populatiei s-au majorat, in primele sase luni ale anului 2004, cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Tendinta de crestere se mentine, in conditiile in care romanii nu se gandesc prea mult nici la costul total al unui credit, nici la efortul financiar caruia trebuie sa-i faca fata in perioada de rambursare. Importante par a fi doar beneficiile imediate ale ofertelor de finantare.

Intr-o tara saracita, in care veniturile si economiile populatiei au fost permanent erodate de inflatie si in lipsa culturii bancare, romanii cu venituri mici si medii nu vad decat partea plina a paharului, indatorandu-se peste masura si la costuri piperate. Bancherii au mai multe scuze atunci cand vand credite scumpe. Pe de o parte, riscul de tara, care scumpeste resursele financiare atrase de pe pietele financiare internationale, iar pe de alta parte, faptul ca opereaza pe o piata cu un risc de neplata ridicat, care trebuie acoperit printr-un cost mare al banilor. Desi valoarea medie a unui credit de consum contractat este de 500 de euro, circa 16.000 de persoane fizice erau in luna iunie restantiere. Soldul total al creditelor de consum acordate persoanelor fizice se ridica, la sfarsitul lunii iunie a.c., la 2,2 miliarde de euro, din care cele restante se cifrau la circa 15 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Coface Intecredit, una din societatile de management al riscului de credit.

Situatia se schimba atunci cand vine vorba despre creditele ipotecare si imobiliare, cea mai mica rata de default inregistrandu-se la aceasta categorie de imprumuturi. Astfel, creditele restante si in litigiu pe segmentul persoane fizice, in primele noua luni ale anului in curs, reprezentau numai 0,64%. Bancile comerciale au raportat, de asemenea, un nivel redus al creditelor din clasele "indoielnic" si "pierdere" (care necesita constituirea de provizioane la banca centrala) de circa 3,6% din totalul portofoliului de credite.

De ce nu pot romanii rambursa creditele contractate? Potrivit unui studiu comparativ privind economiile si investitiile persoanelor fizice din 11 state europene, realizat de grupul Unicredit, acumularea neta de capital pe care o realizeaza un roman in decursul unui an este de o suta de ori mai mica, adica 255 de euro, fata de 27.000 de euro, cat este media Uniunii Europene. Daca in UE, ponderea in PIB a acumularii de capital este de 170%, in Romania acest indicator abia ajunge la 16%. In privinta gradului de indatorare, romanii s-au imprumutat pana la un nivel de 24,7% din totalul activelor financiare, apropiindu-se de pragul de indatorare al cetatenilor din UE, care se situeaza la 35%.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.