Romania europeana nu poate sa-si proiecteze imaginea in viitor prin aplicarea unui proiect national de transformare structurala post-aderare, care sa treaca de hatisul birocratic european si care sa valorifice eficient fondurile structurale si de coeziune, se arata intr-o analiza realizata pentru Jurnalul National de Andreea Vass, cercetator la Institutul de Economie Nationala.

"Ne-am impiedicat repede de politicianisme ilare si tinte de inflatie, cazand pe o scala inferioara a riscului de tara, chiar in primul an al statutului de tara membra a UE. Ne-am amputat parte semnificativa din avantajele competitive externe, iar bulgarele deficitului comercial se rostogoleste nestingherit", se arata in bilantul economiei romanesti la un an de la aderarea la UE. Fondul pierderii de competitivitate tine de doi factori principali: efortul la export (exprimat ca raport procentual intre valoarea exportului si cea a productiei interne) estimat la circa 16% in 2007 si superioritatea ratei de penetrare a produselor straine pe piata interna, de 22%. Doar cursul de schimb isi "revine" in tusa sa corectiva si conjuncturala, ca sa ma raportez la recentul comunicat de presa al Ministerului Economiei, fara a aminti in nici un fel ca deprecierea induce efectul final de saracire a populatiei.

Bilantul performantelor economice romanesti la aproape un an de la aderare

Frustrarile celor care au de recuperat cel putin 30 de ani fata de nivelul mediu de dezvoltare economica a UE-27 (adica a aproape jumatate de miliard de europeni) par a fi alinate de reparatiile morale si pecuniare ale memorabilului 1 ianuarie 2007. Autopsia economiei acestui an subliniaza din nou neputinta si ignoranta noastra ca stat membru, monocromia politicilor economice extensive la romani, alimentandu-ne in continuare lipsa de calitate si performanta.

Romanii, cu ale lor interese de moment, au dat urgent nastere unor noi strategii individualiste de supravietuire. Suntem alergici la orice efort care presupune cooperare si solidaritate. Romania europeana nu poate astfel sa-si proiecteze imaginea in viitor prin aplicarea unui proiect national de transformare structurala post-aderare, care sa treaca de hatisul birocratic european si care sa valorifice eficient fondurile structurale si de coeziune. Ne-am impiedicat repede de politicianisme ilare si tinte de inflatie, cazand pe o scala inferioara a riscului de tara, chiar in primul an al statutului de tara membra a UE. Ne-am amputat parte semnificativa din avantajele competitive externe, iar bulgarele deficitului comercial se rostogoleste nestingherit. Fondul pierderii de competitivitate tine de doi factori principali: efortul la export (exprimat ca raport procentual intre valoarea exportului si cea a productiei interne) estimat la circa 16% in 2007 si superioritatea ratei de penetrare a produselor straine pe piata interna (productie + import - export), de 22%. Doar cursul de schimb isi "revine" in tusa sa corectiva si conjuncturala, ca sa ma raportez la recentul comunicat de presa al Ministerului Economiei si Finantelor, fara a aminti in nici un fel ca deprecierea induce efectul final de saracire a populatiei.
In definitiv, ne-am abatut grav de la cele trei conditii esentiale pentru productivitatea, competitivitatea si bunastarea noastra:
1. mai putina legislatie si mai multa stabilitate a legilor,
2. mai putina fiscalitate si mai multa libertate,
3. mai putina birocratie si mai multa piata.

Fixarea acestor trei tinte si nu aplicarea a sute de pansamente haotice ar fi putut imbunatati fara echivoc calitatea mediului de afaceri si competitivitatea nationala, aproape imobile fata de anul trecut in clasamentele internationale ale Bancii Mondiale, Heritage Foundation sau World Economic Forum pentru anul 2007. In jurul acestor trei conditii trebuia sa reconstruim societatea romaneasca europeana. Ele au capacitatea de ardere mai rapida a decalajelor economice care ne despart de occident si care ne arunca acum invariabil la periferia marii majoritati a performantelor economice si sociale europene. Tot ele pot depasi si riscul imitatiei oarbe a paradoxurilor perpetuate in politicile europene chiar si dupa revizuirea Strategiei de la Lisabona. Cu atat mai mult cu cat actuala Uniune cu 27 de tari membre a consfintit - printr-un Tratat de Reforma in loc de o Constitutie - renuntarea la proiectul unui supra-stat, al unei Europe federale, pe fond la proiectul coeziunii politice totale, in favoarea unei "unitati in diversitate" aplicata stricto sensu. Acelasi Tratat a sacrificat, sub presiunile Presedintiei franceze, ratiunea economica a concurentei libere si nedistorsionate pe piata unica. Sa nu ne mire deloc ca, in aceste conditii, chiar perspectiva depasirii blocajelor comunitare in calea productivitatii si competitivitatii europene - care se traduce intr-un venit mediu al unui european la putin peste jumatate din cel al unui american - va necesita peste jumatate din efortul Romaniei pentru atingerea mediei europene.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.