Modul defectuos in care sectorul bancar utilizeaza datele de la Biroul de Credit a fost sesizat si de autoritatile statului, care au fost nevoite sa intervina pentru a atenua unele abuzuri. Singurul mod prin care problemele actuale pot fi depasite este dezvoltarea scoringului

Infiintarea Biroului de Credit aduce, fara indoiala, avantaje semnificative pentru banci, reprezentand un pas necesar in modernizarea serviciilor financiare. Modul in care au ajuns sa se foloseasca institutiile de credit de acest instrument este insa regretabil. Procedura de raportare a datelor este insa departe de a fi perfecta, ceea ce a impus chiar interventia autoritatilor statului. In baza plangerilor primite, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a sanctionat contraventional mai multe institutii financiare deoarece s-a constatat existenta unor disfunctionalitati in procedura de apreciere, subiectiva uneori, pe baza careia angajatii bancii iau decizia de a raporta anumite date personale ale clientilor sau ale potentialilor clienti. „Din plangerile adresate Autoritatii de Supraveghere a rezultat ca unele banci raporteaza la Biroul de Credit informatii privind sume restante infime, care nu se datoreaza in mod direct unei culpe a debitorului, ci unor deficiente de informare din partea bancii, spre exemplu, in legatura cu obligatia achitarii anumitor comisioane legate de lichidarea unor conturi de card de debit sau in legatura cu cresterea dobanzilor la creditare“, afirma Alina Savoiu, sef Birou juridic si comunicare la ANSPDCP. In plus, reprezentantii Protectiei Consumatorului au chiar suspiciuni ca anumite banci si-ar raporta clientii intentionat, cu scopul de a le bloca accesul la creditele de la alte banci si a-i forta sa accepte costuri de creditare mai mari ulterior.

Pragul minim de raportare nu este o solutie

Pentru a corecta deficientele, ANSPDCP a propus stabilirea unei limite minime de la care sa se raporteze restantele. In urma discutiilor avute cu Asociatia Romana a Bancilor, s-a agreat, la finele lui 2006, ca restantele mai mici de 10 lei sa nu mai fie raportate. Acest compromis a reusit sa mai atenueze tensiunile, insa nu este sub nicio forma o solutie viabila. Conform conditiilor actuale, o persoana cu o datorie restanta de 9 lei poate primi in continuare credit, insa una care are o datorie neachitata doar cu un leu mai mare, se loveste de refuz. Nu trebuie sa fii expert financiar ca sa-ti dai seama ca intre acesti doi clienti nu exista nicio diferenta din punctul de vedere al solvabilitatii, dar, cu toate acestea, unul primeste credit, iar celalalt - nu. Chiar daca se majoreaza baremul, acest lucru nu va rezolva problema, pentru ca intotdeauna un client cu o datorie de cativa bani in plus va depasi pragul de raportare. In plus, ceea ce se intampla cu restantele la creditele in valuta este de-a dreptul jenant. In functie de evolutia cursul de schimb, o restanta in valuta ba trece, ba nu trece de pragul minim de raportare. Astfel, la preaprobarea creditului, clientul poate fi eligibil, pentru ca la acordare, daca a avut ghinion sa creasca cursul, el sa fie respins. Nu este de mirare, in aceste conditii, ca tot mai multi clienti ajung sa creada ca bancile pur si simplu isi bat joc de ei, deoarece ii pun degeaba pe drumuri.
Totodata, prin acceptarea pragului minim de raportare, bancile si-au recunoscut implicit incapacitatea de a folosi eficient informatiile de la Biroul de Credit. Practic, au preferat sa ascunda sub covor datoriile minore, in loc sa-si acomodeze normele interne de creditare in functie de gravitatea restantelor.
In plus, greselile facute de banci se rasfrang si asupra Biroului de Credit, care este fortat acum sa-si limiteze planurile de dezvoltare. Una dintre actiunile vizate era extinderea numarului de participanti, fiind incepute discutiile si cu o companie de telefonie mobila. Autoritatea de Supraveghere nu este insa de acord, deoarece considera ca in acest caz s-ar ajunge la raportarea excesiva a datelor personale legate de situatia financiara si comportamentul de plata al persoanelor fizice. „Autoritatea de Supraveghere considera ca scopul evaluarii starii financiare, solvabilitatii si a comportamentului de plata al persoanei fizice careia i s-au acordat sau solicita acordarea de produse de tip credit poate fi realizat prin exceptarea societatilor de telefonie si a furnizorilor de utilitati din sfera participantilor la sistemele de evidenta de tipul birourilor de credit“, precizeaza Alina Savoiu. Putem spune ca refuzul este pe deplin justificat daca ne uitam la modul in care bancile au folosit pana acum datele de la Biroul de Credit.

Deciziile ofiterilor de credit sunt subiective

Potrivit experientei internationale, birourile de credit culeg in mod obisnuit atat date de la banci si alte institutii financiare, cat si de la companii de utilitati, marii retaileri si chiar de la angajatori sau proprietarii de imobile inchiriate. Scopul urmarit este de a obtine o imagine completa asupra comportamentului financiar al persoanelor. Ceea ce difera semnificativ este modul in care datele sunt folosite. Birourile de credit au dezvoltat sisteme de scoring, care acorda o nota pentru fiecare client, tinand cont atat de restante, cat si de regularitatea cu care si-a platit celelalte datorii. Astfel, atunci cand analizeaza solicitantii, angajatii bancilor nu mai stau sa interpreteze importanta fiecarei restante, ci isi bazeaza decizia exclusiv pe scorul primit de client. Iar in functie de strategia de risc adoptata, fiecare banca poate cobori scorul minim de la care este dispusa sa finanteze populatia.

Evaluarile ofiterilor de credit sunt, prin natura lor, subiective si, prin urmare, pot conduce la decizii diferite in cazul unor indivizi cu o situatie financiara similara. Angajatii au tendinta sa puna mai mult accent pe diverse aspecte, astfel ca se pot lua decizii diferite pentru aceeasi persoana, in cazul in care solicita credite la unitati diferite, chiar daca apartin aceleiasi banci.

In schimb, sistemul de scoring are la baza un algoritm standardizat, astfel ca un set de informatii despre un anumit client produce intotdeauna acelasi rezultat. El este construit asa incat sa tina cont atat de informatiile negative - cum sunt restantele -, cat si de cele pozitive. In acest mod, impactul negativ al unei restante poate fi compensat prin faptul ca solicitantul a rambursat fara nicio problema alte credite. Informatiile pozitive le anuleaza astfel pe cele negative, iar un client isi poate reface in timp credibilitatea in fata bancilor daca o data a calcat stramb. In prezent insa, informatiile pozitive sunt folosite doar pentru a analiza daca debitorul nu este cumva supraindatorat, iar cele negative, daca apar, scot clientul fara drept de apel de pe lista clientilor eligibili. Iar pentru a mai primi credit trebuie sa astepte cinci ani, pana cand restanta nu mai figureaza in raportul de credit.

Scoringul permite creditarea restantierilor

Pe de alta parte, toata lumea are de castigat prin aplicarea scoringului. El creste eficienta cu care creditele sunt acordate, atat din punctul de vedere al acuratetii, cat si al costurilor, se arata intr-un raport recent pregatit de Federal Reserve. Acesta face referire la mai multe studii academice care au aratat ca imprumuturile bazate pe scoring au o rata de performanta mult mai buna decat cele axate pe evaluarile subiective ale functionarilor bancari. In cazul in care o institutie financiara trece la aplicarea sistemului de scoring, acest lucru conduce la reducerea creditelor neperformante cu pana la 30%. In plus, numarul clientilor eligibili se majoreaza cu 20-30%, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de persoane care anterior erau respinse din diverse motive au putut avea acces la finantare, fara ca acest lucru sa aiba efecte adverse asupra calitatii portofoliului. Cehia a avut o experienta similara, astfel ca, la un an dupa trecerea la scoring, o treime din clientii care erau anterior respinsi din start au primit credite.

Efectele pozitive ale scoringului se resimt si la nivelul costurilor pentru banci. Pe langa faptul ca vor putea acorda mai multe credite, deci vor incasa mai multa dobanda, ele isi reduc si cheltuielile prin automatizarea acordarii creditelor. Institutiile care au integrat scoringul in procesul de luare a deciziilor au inregistrat o reducere cu 50% a cheltuielilor facute cu vanzarea creditelor imobiliare, potrivit experientei americane. In plus, timpul de raspuns este mult mai rapid, astfel ca se evita cozile, clientii sunt mai multumiti, iar vanzarile cresc. Automatizarea procedurilor a facut in Statele Unite ca majoritatea emitentilor de carduri de credit sa ia decizia de finantare in numai 60 de secunde, fata de 5 minute, cat ar dura in cel mai bun caz, daca acordarea creditelor s-ar face manual.

Prin urmare, problemele actuale ar putea disparea daca Biroul de Credit ar putea trece la implementarea fazei a treia de dezvoltare, care presupune introducerea scoringului. Serban Epure, director general la Biroul de Credit, spune ca in acest moment nu exista un calendar stabilit privind dezvoltarea sistemului de scoring, fiind necesare consultari cu bancile pentru a vedea daca acestea sunt interesate sa obtina un astfel de produs. Momentul actual ar putea fi insa mai mult decat oportun deoarece tot mai multe banci au inceput sa raporteze si informatii pozitive, in dorinta de a primi de la BNR avizul ca gradul de indatorare sa urce la 70%, in baza noilor conditii de creditare. Dupa ce BRD a facut acest pas in prima parte a anului, la sfarsitul lunii septembrie a venit randul BCR. Primele doua banci controleaza aproape jumatate din piata creditelor pentru populatie, iar pentru a avea acces la datele lor si restul bancilor vor trebui sa contribuie cu date pozitive. Astfel, exista deja o motivatie puternica pentru ca institutiile financiare sa impartaseasca datele despre clienti, iar tot ce ramane de facut este construirea unui sistem de scoring pentru ca ele sa fie si folosite eficient.


Despre autor:

Sursa: Prezentonline.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.