Intram singuri in vizorul Comisiei Europene

Uniunea Europeana este sensibila cand vine vorba de ajutoare de stat si ultrasensibila in cazul ajutoarelor din siderurgie. O arata si reactia fata de stergerile de datorii de 26 de milioane de euro operate de autoritatile romane la privatizarea Petrotub Roman, acum ... patru ani.
Sfarsitul lunii septembrie a adus Romania in prim-planul comunicatelor emise de executivul de la Bruxelles (Comisia Europeana). Stirile nu erau deloc „de bine", chiar daca autoritatile de la Bucuresti au incercat sa minimalizeze impactul.
In general insa, nu e bine cand Comisa anunta deschiderea investigatiilor privind „posibile ajutoare de stat acordate". Sunt luate in vizor privatizarea Tractorul, respectiv privatizarea Petrotub Roman.
„Procedura de verificare este un demers formal, care se inscrie in activitatea obisnuita a Comisiei", a replicat AVAS, fostul actionar majoritar al celor doua companii.
Dar, daca investigatiile la Tractorul mai pot fi considerate normale, aceasta privatizare prin lichidare derulandu-se in vara aceasta, nu la fel stau lucrurile la Petrotub (intre timp Mittal Steel Roman), un caz consumat in urma cu patru ani. O asemenea redescoperire a istoriei nu are cum sa ramana doar la nivelul formal.
Grija comunitara pentru banii romanilor
Pe scurt, Comisia Europeana vrea sa verifice daca stergerile si reesalonarile de datorii in valoare de 26 de milioane de euro, acordate cu ocazia privatizarii Petrotub, au fost justifcate, cu alte cuvinte, daca „privatizarea a fost mai avantajoasa pentru stat decat lichidarea companiei".
AVAS i-a raspuns imediat ca n-ar trebui sa-si faca griji: "evolutia economico-financiara a societatii dupa privatizarea acesteia si mentinerea ei in piata sunt argumente si probe suficiente ca decizia de a privatiza, si nu de a lichida Petrotub a fost una corecta".
Grija europeana are insa o istorie bogata, care nu poate fi expediata cu una cu doua. Pentru inchiderea capitolului de Concurenta in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei, Comisia a acceptat sa recunoasca suma de 49.985 miliarde de lei vechi - ajutoare de stat pompate de guvernele postdecembriste de la Bucuresti in marile combinate siderurgice, in perioada 1993-2004.
Au pus doua conditii. Prima - pana la sfarsitul lui 2008, combinatele trebuie sa nu depaseasca o capacitate de productie (in total 9,115 milioane de tone) si sa indeplineasca un set de criterii clare de viabilitate; combinatul, care nu ajunge la viabilitate, trebuie sa returneze guvernului ajutorul primit.
A doua conditie - dupa ianuarie 2005, statul nu trebuie sa mai acorde noi ajutoare de stat in siderurgie (nota bene).
Prin urmare, UE parea ca se preocupa doar de marea siderurgie (combinatele foste integrate), dar a lasat sa se inteleaga si ca, in realitate, este interesata de toata siderurgia, deci inclusiv de laminoarele de tipul Petrotub, pentru productia de tevi.
Vine anul 2003 si, in perspectiva inchiderii negocierilor cu Europa, trebuie urgentata privatizarea integrala a marii siderurgii.

---

Despre autor: