Vanzatorii din alimentare umbla cu mainile 'curate'

Pentru ca am primit o serie de plangeri din partea consumatorilor privind nerespectarea nici macar a celor mai elementare norme de igiena de catre vanzatorii din alimentare, in special la raioanele de carne si branzeturi, saptamanalul „Prezent“ a confruntat raspunsurile date de catre autoritatile in domeniu cu realitatea de pe teren. Astfel, am fost in mai multe piete si centre comerciale din puncte diferite din Bucuresti pentru a vedea in ce masura isi insusesc comerciantii regulile de igiena, in special in manipularea marfii. Experimentul facut de catre saptamanalul nostru a aratat ca, in ciuda raspunsurilor fade date de catre autaritatile sanitar-veterinare, realitatea de pe teren este destul de diferita. Am avut ocazia sa vedem ca nu sunt respectate nici cele mai elementare norme de igiena, de la banalele manusi si bonete pana la socantele unghii murdare.

Perioada in care consumatorii nu-si puneau sub nici o forma problema mainilor „curate“ cu care vanzatorii manipulau produsele alimentare neambalate, atat timp cat la alimentare „baga“ carne, a trecut de ceva vreme. Normele de igiena, in cea mai mare parte impuse de Uniunea Europeana incepand cu 2OO2, au venit si peste noi. Mai greu este cu educatia vanzatorilor care, chiar daca au carnetul de sanatate facut de patroni in regula si cu analizele la termen, inca mai au de insusit regulile personale de igiena, mai ales pentru a manipula marfa neambalata. „Pe langa regulile primordiale pe care comerciantii trebuie sa le respecte privind amplasare, constructia si dotarea magazinului cu echipamente adecvate, depozitarea deseurilor alimentare, aprovizionarea cu apa potabila, igiena produselor alimentare si transportul acestora, patronii mai trebuie sa-si instruiasca personalul cu privire la regulile generale de igiena personala, avand in vedere specificul activitatii pe care o desfasoara, cum ar fi vanzarea de peste, carne etc.“, ne-a spus directorul Directiei de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din cadrul ANSVSA, Marcel Eftimie, mentionand totodata ca acestia nu trebuie sa sufere sau sa fie purtatori de boli ce pot fi transmise prin alimente ori infectii ale pielii.

De altfel, in cazul in care patronii observa aceste simptome la propriii angajati, acestia trebuie sa nu le mai permita accesul in spatiul in care se depoziteaza sau manipuleaza alimentele. Daca la un control al inspectorilor se descopera ca nu au facut asta, ei risca suspendarea temporara a activitatii sau chiar retragerea autorizarii sanitar-veterinare, fara de care nici nu pot functiona.

Teorie versus realitate

Toate sunt bune si frumoase in teorie, insa realitatea mai arata ca sunt multe scapari. Chiar daca raspunsul dat de autoritati indica faptul ca operatorii care activeaza in sectorul magazinelor alimentare au inteles obligatiile ce le revin privind aplicarea regulilor de igiena, noi am vazut ca mai sunt carente privind educatia vanzatorilor. Prima oprire am facut-o in Piata 1 Decembrie, unde am gasit patru alimentare si o patiserie, din care intr-una singura angajatii purtau echipament de protectie pentru manipularea carnii, adica banalele manusi din folie de plastic.

Cea de-a doua destinatie a echipei „Prezent“ a fost in partea cealalta a Bucurestiului, in Piata Domenii. Aici, la toate alimentarele, vanzatoarele aveau de asemenea mainile „curate“. Coincidenta sau nu, la o vitrina unde cinci branzari se intreceau in a te atrage sa le cumperi produsele, nu numai ca manipulau marfa cu mainile goale, dar chiar in momentul obervatiei noastre unul dintre ei a stranutat in directia ei.

Intr-un alt punct din capitala, Piata Salajan, lucrurile stau si mai prost. Din sase puncte de vanzare produse de origine animala si branzeturi, nici un vanzator nu purta manusi sau bonete pe cap. Ba, mai mult de atat, la doua vanzatoare li se puteau vedea usor unghiile murdare.
In plus, animalelor de companie (n.r., caini si pisici) nu le era interzis accesul in magazine.
Dar raul cel mai mare acum urmeaza. In Piata Progresul exista una dintre cele mai mari hale din capitala unde se comercializeaza carne. Aici, din aproape 12 comercianti aflati in acelasi loc, nici unul nu respecta aceste reguli minime de igiena.

Lucrul cel mai ciudat observabil este faptul ca nici cumparatorii nu prea dau atentie acestor „detalii“, iar atunci cand cineva face totusi observatie vanzatorului, reactia din partea celui din urma este una de uimire. Probabil ca primul pas in educarea comerciantilor este chiar educarea consumatorilor in a cere si a impune ceea ce legea si bunul simt le permit.

Controale la sase luni

Chiar daca observarile noastre au fost axate in principal pe „detaliile“ mentionate, regulile privind igiena intr-un spatiu comercial sunt mult mai multe, iar pentru acestea se fac periodic inspectii. „Referitor la controalele si la modul in care sunt sanctionati operatorii care isi desfasoara activitatea in domeniul alimentar, inclusiv proprietarii de alimentare, controlul se realizeaza in baza unor programe de supraveghere si control stabilite anual. Dar atunci cand exista plangeri privind nerespectarea regulilor de igiena si siguranta a alimentelor, ANSVSA, prin inspectorii directiilor judetene, poate la fel de bine dispune masuri si sanctiuni“, ne-a precizat Liviu Rusu, directorul general al Directiei Generale pentru Siguranta Alimentelor din cadrul ANSVSA.

Astfel, orice magazin alimentar este inspectat la un interval de timp de cel putin sase luni. De asemenea, in perioada Sarbatorilor Pascale si a celor de iarna, toate magazinele si unitatile de alimentatie publica sunt inspectate pentru prevenirea toxiinfectiilor alimentare, data fiind cresterea consumului de alimente in aceste perioade. Daca statistica indica o crestere a numarului de nereguli, autoritatea veterinara poate sa mareasca frecventa controalelor si a inspectiilor.

In mod oficial, ANSVSA nu detine date statistice cu privire la procentul in care sunt respectate normele sanitar-veterinare in magazinele alimentare si in unitatile de alimentatie publica, dar din centralizarea datelor transmise de directii cu privire la deficientele constatate, cele mai frecvente sunt legate de nerespectarea regimului termic al produselor de origine animala, lipsa documentelor care trebuie sa insoteasca produsele de la unitatea de productie si pana la magazinul alimentar, lipsa marcii de sanatate/identificare pe produsele alimentare si neinregistrarea sanitar-veterinara a magazinelor. II

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe