In ultima perioada, aglomeratia din centrul Bucurestiului, in corelatie cu cererea extrem de ridicata in raport cu oferta de locuinte, face ca tot mai multi jucatori de pe piata imobiliara sa caute solutii alternative.

In acest context, o varianta ce incepe sa capete tot mai mult contur consta in achizitionarea unor terenuri in comunele limitrofe capitalei, pentru dezvoltarea ulterioara a unor ansambluri rezidentiale sau vile. Iar avantajele recurgerii la aceasta solutie nu sunt deloc de neglijat - atat din punctul de vedere al dezvoltatorilor, cat si din cel al beneficiarilor. "Motivul pentru care din ce in ce mai multi investitori isi indreapta atentia spre zonele limitrofe Bucurestiului este costul mai scazut al terenurilor si posibilitatea de a dezvolta proiecte de dimensiuni mai mari, dat fiind faptul ca sunt disponibile terenuri cu o intindere mai mare decat in Bucuresti, unde pe zi ce trece stocul terenurilor libere se imputineaza", ne-a declarat Irina Petrescu, director departament rezidential in cadrul agentiei imobiliare Esop.

Ansamblurile rezidentiale se adreseaza clasei medii, iar vilele si celei superioare

Despre segmentul-tinta predilect pentru proiectele dezvoltate in comunele limitrofe capitalei, Irina Petrescu a subliniat: "In acest moment, in ceea ce priveste segmentul blocurilor noi, clasa medie este cea dispusa sa aleaga zone limitrofe Bucurestiului, datorita preturilor mai accesibile; segmentul mediu plus si cel de lux sunt in continuare interesate de zonele centrale si de nord". Robert Teodorescu, director vanzari rezidentiale in cadrul Regatta, observa si el ca ansamblurile rezidentiale din jurul capitalei nu se adreseaza in general clasei superioare, ci celei medii, preturile mai mici fiind adaptate pentru bugetul acesteia din urma. Clasa superioara nu iese insa complet din atentia dezvoltatorilor atunci cand vine vorba de proiectele din comunele limitrofe.
Astfel, ne-a aratat reprezentanta Esop, "in ceea ce priveste vilele, cererea pentru zonele limitrofe exista pe toate segmentele: mediu, mediu plus de lux, dat fiind faptul ca in oras oferta de vile noi sau renovate e una din ce in ce mai scazuta si mai putin accesibila din punctul de vedere al bugetului clientilor". Care sunt, in aceste conditii, cele mai cautate comune din jurul Bucurestiului? Reprezentanta Esop este de parere ca "sunt vizate zonele cu un acces cat mai bun catre centru", in timp ce Teodorescu considera ca "cele mai apropiate comune sunt si cele mai cautate". Exemple bune in acest sens ar fi: Mogosoaia, Chitila, Tunari, Stefanesti, Fundeni, Dobroesti, Pantelimon, Popesti Leordeni, Bragadiru, dar nu numai.

Diferenta/mp construit in Bucuresti fata de comune este de circa 300 euro

Diferenta de pret intre ansamblurile dezvoltate in aceste comune si cele similare din Bucuresti sunt semnificative. "In Bucuresti, de exemplu, pentru ansambluri gen condominium adresate clasei medii, preturile sunt intre 1000 - 1300 euro/mp construit + TVA. In zonele limitrofe sunt intre 700 - 1000 euro/mp construit + TVA", ne-a aratat Irina Petrescu. Privitor la evolutia comparativa a celor 2 categorii de preturi, aceasta este de parere ca "nu se poate discuta de egalizarea pretului intre Bucuresti si comunele limitrofe nici acum, nici atunci cand ele poate vor face parte din capitala. Locatia va face intotdeauna diferenta. Motivul este faptul ca in Bucuresti preturile sunt foarte diferite in functie de zone, aceasta diferenta e normala si ea se va pastra". La randul sau, Teodorescu estimeaza mentinerea aceleiasi diferente majore: "Centrul va fi intotdeauna centru". "Pentru ca periferiei sa ii creasca valoarea este nevoie de infrastructura. Problema principala este lipsa fondurilor pentru imbunatatirea sau construirea infrastructurii", ne-a explicat acesta.

Dezvoltatorul ar trebui sa construiasca, de fapt, un mini-oras

O infrastructura corespunzatoare reprezinta, asadar, unul dintre principalii factori luati in considerare de clientii unor proiecte localizate in afara Bucurestiului. "Un proiect de succes in astfel de zone trebuie sa aiba o buna conexiune la mijloacele de transport in comun", este de parere Irina Petrescu. Aceasta a mentionat, de asemenea, ca aceste proiecte ar trebui sa dispuna de o serie de utilitati (apa, canal, gaz, curent), intrucat, "in momentul in care oamenii vor vedea ca petrec un timp rezonabil in trafic de acasa pana la locul de munca si zona le ofera conditiile absolut necesare unei vieti civilizate, aceste zone vor avea o alta conotatie". Un alt aspect important pentru atragerea clientilor este ca dezvoltatorul sa puna la punct si facilitati care pot face din proiect un mini-oras (banca, centru comercial, gradinita, restaurant, spatii de relaxare). "Aceste chestiuni nu sunt un moft, ci lucruri imperios necesare pentru un confort decent al viitorilor proprietari", a remarcat reprezentanta Esop.

Va dura 5-10 ani pentru ca zonele limitrofe sa se dezvolte cu adevarat

La ora actuala, interesul investitorilor pentru comunele limitrofe capitalei abia incepe sa se manifeste. Situatia arata insa promitator, caci, a mentionat Irina Petrescu, "exista multe achizitii de terenuri de dimensiuni mari cu scopul de dezvoltare rezidentiala, in special ansambluri de blocuri". Astfel, atentia acordata de catre dezvoltatori comunelor limitrofe va evolua concomitent cu schimbarea perspectivei clientilor asupra acestor zone. Este vorba, insa, de un proces de durata, caci va trebui sa treaca "5-10 ani pentru a putea vorbi de dezvoltarea zonelor limitrofe Bucurestiului", conform reprezentantei Esop.
In cele din urma, proiectele de apartamente din comune vor veni in concurenta cu blocurile vechi, clientii avand posibilitatea de a alege intre un bloc vechi in oras sau un bloc nou in afara Bucurestiului. "In conditiile dezvoltarii infrastructurii, credem ca acestea din urma vor avea intaietate", preconizeaza Irina Petrescu.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.