Contrar temerilor alimentate de calculele initiale ale hirtiei, cota unica a adus bugetului de stat, dupa 62 de zile de aplicare, un plus de 7.679,4 miliarde lei fata de aceeasi perioada a anului 2004, arata statisticile Ministerului Finantelor. Mai mult, ritmul in care au crescut incasarile bugetare, 12a, este egal cu cel prognozat de Mihai Tanasescu in alcatuirea proiectului de buget pentru 2005, deja stampilat de Fondul Monetar International (FMI) si aprobat de parlament.

Daca se va mentine acest ritm - si nu exista indicii care sa arate ca in primele luni ale anului contribuabilii sint mai zelosi decit in restul anului - atunci se spulbera spaima gaurii de 32.000 miliarde, prezenta intr-un scenariu pesimist alcatuit la inceputul anului de functionarii Ministerului Finantelor si pus la dispozitia ministrului reformator, Ionut Popesu, sa negocieze asa cu Fondul.

"Asa stind lucrurile, cu demonstratia incasarilor la buget mai mari decit estimarile initiale, guvernul va avea un as in mina in negocierile cu Fondul, intr-un moment in care nu prea are carti in mina", a spus profesorul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor.

"Sigur va fi negociere dura, Fondul va replica probabil ca nu sint decit datele primelor luni si urmeaza un an plin de incertitudini, va fi grea lupta cu inflatia, intarirea monedei nationale pune si ea probleme bugetului, pentru ca afecteaza incasarile accizelor. Dar nu cred ca se va mai pune acut problema cresterii cotei la TVA sau a introducerii unor noi impozite in acest an fiscal", a spus Daianu. "Intarirea leului ar putea sa reduca, intr-adevar, incasarile la buget din accize, dar asta se va compensa cu economiile pe care le facem la plata datoriei externe", ne-a declarat Ionut Popescu, ministrul finantelor.

Popescu, prudent: "Cel mult 15.000 miliarde pierderi, daca vor fi"

Intr-o maniera prudenta, ministrul finantelor a anuntat ca rezultatele extrem de favorabile ale incasarilor la bugetul statului in intervalul 1 ianuarie - 3 martie 2003 "demonstreaza ca introducerea cotei unice de impozitare nu afecteaza bugetul statului in masura descrisa de scenariile pesimiste. Eu sint prudent, nu vreau sa fiu prea optimist si rezultatele sa ma contrazica ulterior. Iata de ce cred ca si colectarea veniturilor bugetului de pina acum arata ca minusul de venituri generat de scaderea impozitelor prin introducerea cotei unice nu va fi 30 mii de miliarde lei, ci de maximum 15.000 miliarde lei, daca va fi vreo pierdere. Repet, e o estimare rezervata, prudenta. De altfel, am stiut de la inceput ca in fiscalitate nu se aplica regula de trei simpla, adica reduc impozitele cu atit, pierd suma rezultata din calcul. Oricum am intirziat modificarile aduse Codului Fiscal tocmai pentru a avea argumente clare, care arata ca bugetul nu pierde bani in negocierile cu Fondul", ne-a declarat Ionut Popescu.

Daianu: "Un buget strivit e anti-economic"

Autoritatile de la Bucuresti au intr-adevar argumente pentru a lamuri FMI ca nu mai este cazul maririi unor impozite, cu atit mai putin al introducerii altora noi, spun analistii. Mai mult, Daniel Daianu atrage atentia asupra riscului ca bugetul statului sa ramina singura unealta in lupta cu evitarea efectelor imenselor deficite comerciale si cvasifiscale, de care sistemul privat pare a fi responsabil.

"Fondul ne pune in fata unui risc cind ne propune un buget strivit, cu taieri excesive in conditiile in care avem de facut cheltuieli mari legate de aderarea la NATO si la UE. Ajungem sa supraimpovaram politica bugetara si sa luptam doar cu bugetul de stat impotriva deficitelor externe, in conditiile in care nu statul s-a imprumutat prea mult si n-a cheltuit bani. Originea deficitelor externe nu este sectorul public, ci cel privat. Cred ca asistam in ultimii ani la o consolidare a deficitului bugetar. Dar nu cred ca este sanatos pentru Romania sa ai un buget de stat atit de strins, in conditiile in care tara este membra a NATO si are cheltuieli care rezulta de aici si vrea sa intre in Uniunea Europeana, caz in care trebuie sa co-finanteze programe. Numai respectarea acquis-ului european impune cheltuieli imense pentru programe de mediu. Nu se poate armoniza situatia asta cu un deficit atit de mic. De la un anumit punct incolo un buget strivit devine anti-economic, iar birurile prea mari nemultumesc populatia", a spus Daianu.

El a adaugat ca "bugetul nu e un rau necesar, cum gresit este perceput, ci misca tara din loc. Fara acest buget, sectorul privat nu functioneaza. Nici in America invatamintul si sanatatea nu sint exclusiv finantate de sectorul privat, de pilda", a spus Daianu.
"Intre a strivi bugetul public si stapinirea expansiunii creditelor, care finanteaza importurile, as alege sa cresc rezervele obligatorii ale bancilor, cu toata opozitia sistemului bancar", a mai spus Daianu.

Ministerul Finantelor a mai aratat ca tendinta de crestere a incasarilor s-a raspindit la toate bugetele statului, cu exceptia celui de somaj.


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.