Stransi cu usa sa micsoreze ecartul intre dobanzile pasive (depozite) si cele active (credite) si obligati sa faca plasamente sigure, dar lipsite de un randament corespunzator, bancherii comerciali se revolta. Ce-i drept, in surdina. Ei spun ca exista o limita pana la care bancile pot suporta scaderea dobanzilor.

Diferenta tot mai mica intre dobanzile pasive si cele active obliga bancile sa-si compenseze scaderea de profitabilitate prin majorarea volumului afacerilor. O afacere riscanta, in lipsa unei gestionari corespunzatoare a riscului. Bancile cu capital autohton, care au acces mai greu la resurse externe, la un cost mai ridicat, viseaza sa dea credite cat mai multe si mai mari in lei si (daca se poate) la dobanzi fixe. Tot ele sunt cele care critica Ministerul de Finante pentru ca acorda prea usor garantiile necesare contractarii creditelor in valuta. Valuta nu este preferata numai de populatie, ci si de ministere, regii autonome si de marii agenti nationali.

Desi per total, creditul neguvernamental s-a majorat in primele noua luni ale anului curent cu numai cu 21,9%, creditul de retail in valuta s-a majorat cu 97,7%. In bilanturile bancilor comerciale, creditele de retail au inregistrat, in aceeasi perioada, o crestere de 110,7% la valuta, fata de 14,4% la lei. Preferinta pentru valuta se mentine si pe segmentul clientilor corporate, dar in limite mai mici. Astfel, creditele in lei acordate agentilor economici inregistrau o crestere la sfarsitul lunii septembrie cu 13,7% fata de decembrie 2003, in timp ce imprumuturile in valuta s-au majorat cu 32,4%. Pe partea de pasive, situatia se inverseaza, fie ca vorbim de persoane fizice, fie de cele juridice. Depozitele in lei pe segmentul corporate au crescut, in primele noua luni ale anului, cu 23,5% fata de sfarsitul anului 2003, in comparatie cu 16,9%, cat a fost cresterea depozitelor in valuta. Si pe partea de retail se constata aceeasi preferinta in materie de depozite - moneda nationala. Cresterea este de 28,8% la lei, fata de numai 14,9% pe segmentul de valuta.

Pentru ca foarte putini clienti ai bancilor care au contractat credite in euro sau dolari au si veniturile in valuta, asistam la o crestere semnificativa a riscului valutar, accentuata si de recentele masuri ale bancii centrale de a interveni tot mai putin in piata pentru ajustarea cursului de schimb.

Flexibilitatea mai mare a cursului valutar accentueaza riscul creditului in valuta. Pe de o parte, predictibilitatea cursului este mai scazuta, iar pe de alta parte, firmele romanesti se vad obligate sa-si gestioneze riscul de curs. Ponderea importanta a lichiditatilor denominate in valuta are consecinte pentru politica monetara, lipsita partial de eficacitate. O alta limita a politicii monetare este parghia redusa de influentare a dobanzilor in piata din pozitia bancii centrale de debitor net fata de bancile comerciale prin depozitele mari pe care le atrage.

Liberalizarea contului de capital, operatiune prevazuta pentru primavara anului viitor, va pune presiune pe dobanzi, creand lichiditate in piata si un leu apreciat. Dar, politica monetara nu poate conduce la miracole in sine, in lipsa restructurarii si a constrangerilor bugetare care sa permita restrangerea arieratelor si castiguri de productivitate.

O alta problema a sistemului bancar este preferinta romanilor pentru activele imobiliare. Un studiu efectuat de GfK Romania, la solicitarea HVB Bank, arata ca romanii gasesc din ce in ce mai atractive investitiile in case si apartamente. Astfel, in topul celor 14 tari luate in calcul in momentul efectuarii studiului, din punctul de vedere al apetitului pentru investitii in case si apartamente, Romania ocupa locul al patrulea, 40% din respondenti optand pentru acest instrument de investitie, dupa Slovacia (55%), Cehia (53%) si Spania (49%). De asemenea, romanii considera atractive investitiile in terenuri, spatii comerciale si de birouri.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.