Curtea Europeana decide in favoarea corporatiilor cu activitati off-shore

Curtea Europeana de Justitie a decis ca statele din care provin companiile nu mai pot taxa activitatile pe care acestea le desfasoara prin subsidiare deschise in alte tari. Sentinta este favorabila firmei Cadbury, care se opunea unei decizii a Guvernului britanic de a-i solicita plata unor taxe in valoare de 8,6 milioane de lire sterline pe activitatile desfasurate de un subsidiar Schweppes din Irlanda, tara cu un regim fiscal cu mult mai lejer decat Marea Britanie.

Activism judiciar al Curtii Europene

Dupa cum informeaza International Herald Tribune, Curtea Europeana sustine ca decizia sa va duce la adancirea integrarii europene, facand extinderea transfrontaliera mai atractiva pentru companii. In schimb, unii comentatori sunt de parere ca sentinta este o noua manifestare a activismului judiciar al Curtii in favoarea marilor corporatii europene. Fie ca este o decizie menita sa avantajeze companiile sau nu, ultima sentinta a Curtii va aduce cu siguranta pierderi substantiale la bugetele statelor cu taxe corporatiste mari.

Printre economiile afectate ar putea fi Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, care vor putea colecta la bugetul de stat, de pe urma multinationalelor, sume mai mici. Analistii financiari citati intr-un material din New York Times estimeaza ca pierderile totale ale acestor state s-ar putea ridica pana la cateva sute de milioane de euro.

Impactul deciziei ar putea fi mai mic decat cel scontat

Chiar daca decizia implica libertate totala pentru companiile europene de a-si deschide subsidiare unde doresc in Europa, se pare ca transformarile aduse de sentinta nu vor fi atat de mari. Un motiv este ca va tine tot de Curtile de justitie nationale sa decida daca firmele incalca sau nu legislatia europeana.

Astfel, daca isi deschide un subsidiar intr-un stat cu taxe mici, ca Irlanda, Luxemburg sau Cehia, o companie trebuie sa demonstreze ca are activitati substantiale acolo pentru a fi taxata la nivelul mai scazut al statului gazda si nu la cel ridicat al celui de unde provine.

Este de responsabilitatea companiei de a acumula dovezi in acest sens, iar autoritatea finala in acest domeniu revine Curtilor nationale din tara de provenienta a firmei. Autoritatile britanice au dat deja de inteles ca ar putea inaspri conditionalitatile necesare unei companii pentru a demonstra ca are activitati substantiale intr-un alt stat european si ca nu se afla acolo numai pentru a profita de beneficiile oazei fiscale. Un alt motiv pentru care consecintele sentintei ar putea fi mai reduse decat asteptarile este ca motive structurale care tin de functionarea companiilor ar putea impiedica un exod de masa al companiilor inspre locatii off-shore. De exemplu, chiar daca firma ar avea de castigat de pe urma translocarii din Londra in Praga, multi dintre angajatii de rang inalt ar putea rezista renuntarii la alte beneficii oferite de capitala britanica.

Presiuni spre armonizarea sistemelor fiscale europene

O consecinta suplimentara a deciziei Curtii Europene este ca ea ar putea exercita presiuni suplimentare asupra Guvernelor nationale sa elimine diferentele dintre mediile fiscale din diferitele state membre UE. Maria Assimakopoulou, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene pe probleme fiscale, a declarat ca "acest caz indica nevoia de o mai buna coordonare a politicilor fiscale la nivel european, pentru a se evita pericolul dublei taxari".

Pana in prezent, orice incercari majore de armonizare a sistemului fiscal european au intampinat rezistenta de la tari precum Marea Britanie si Danemarca, ale caror Guverne sunt convinse ca autoritatea asupra problemelor fiscale trebuie sa ramana cu statele membre.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe