Avem cel mai amabil faliment din Est

O decizie de reorganizare judiciara inseamna inca o sansa pentru datornici. Una de faliment inseamna lichidare, dar si recuperarea mai rapida a datoriilor. In primul caz, instantele romanesti au dat mai multe decizii decit cinci tari din Europa de Est la un loc. In al doilea caz sintem la coada clasamentului, cu doar 800 de falimente intr-un an. Asta si pentru ca, la noi, limita minima a datoriei pentru care se poate cere falimentul e cea mai mare. La unii dintre vecinii nostri, notiunea de reorganizare nici nu exista, trecindu-se direct la faliment. Un studiu arata ca la noi, desi se accepta planul de reorganizare, societatile cu pricina ajung tot la faliment, pentru ca nici atunci nu isi pot plati obligatiile. Momentan, 48.000 de patroni au conturile blocate de Fisc pentru ca nu si-au platit toate obligatiile catre bugete.

In Romania, instantele aproba foarte putine falimente si foarte multe planuri de salvare a datornicilor prin reorganizare. La vecinii nostri, lucrurile stau invers, ba chiar, in unele cazuri, se trece direct la faliment, pentru ca procedura de reorganizare nu exista.

Legislatia romaneasca favorizeaza procedura de reorganizare a societatilor cu datorii, desi acestea ajung in final in faliment, pentru ca nu isi pot plati obligatiile, potrivit unui studiu realizat de Coface Intercredit. Compania a realizat o analiza comparativa a falimentelor din Europa de Est, care nu ne este deloc favorabila la falimente, dar ne ridica in topul cazurilor de reorganizare.

Diferenta dintre cele doua notiuni tine, in esenta, de recuperarea datoriilor de catre creditori. In Romania, legea in cauza se numeste "a reorganizarii judiciare si falimentului". La cererea creditorilor, justitia decide daca se adopta reorganizarea sau falimentul. In primul caz, justitia aproba un plan de reorganizare propus de societate, pe baza caruia creditorii ar trebui sa fie convinsi ca, la un moment dat, isi vor recupera banii. In al doilea caz, solutia este rapida - compania datoare intra in lichidare si creditorii isi recupereaza sumele sau ce mai pot recupera din ele.

Cum e la noi si cum e la ei

Numarul reorganizarilor judiciare din Romania este mai mare decit cel inregistrat in Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia si Slovacia la un loc. Asta in conditiile in care Ungaria are un numar de firme comparabil cu al nostru, iar Polonia - de patru ori mai mare. Potrivit analizei Coface, anul trecut in jur de 3.300 de firme din Romania au intrat in incapacitate de plata, iar instantele au aprobat reorganizarea judiciara in aproape 2.300 de cazuri. Numarul falimentelor declarate a fost de doar 836. La ceilalti e taman pe dos. In Ungaria au intrat in faliment peste 7.600 de companii, iar tribunalele au acceptat reorganizarea judiciara pentru doar 24 de companii. In Cehia, scorul a fost 1.479 la 22, evident, in favoarea falimentului. In Bulgaria si in Croatia, procedura de reorganizare nu este nici macar prevazuta de lege, iar in Slovacia nu a fost aplicata in nici un caz.

Potrivit celor de la Coface, procedura falimentului este foarte greoaie in Romania si se intinde pe patru ani. In Bulgaria, termenul de finalizare este de circa doi ani, in Polonia - de la unu la trei ani, iar in Ungaria - intre doi si patru ani.

Falimentul merge greu in Romania si pentru ca debitorii sint obligati sa fie intelegatori - plafonul minim al datoriilor, prevazut de lege pentru declansarea acestuia, este de 3.000 de euro. In Bulgaria, Plonia, Slovenia si Croatia, nu exista o limita, in vreme ce in Ungaria creanta minima este de 800 de euro.

Reprezentantii Coface considera ca eliminarea plafonului ar duce inevitabil la cresterea cererilor de faliment, in urma reactiei normale a firmelor la intirzierile de plata pe care le inregistreaza debitorii. Potrivit Legii falimentului, o firma este in incapacitate de plata in cazul in care are o datorie neplatita de cel putin 30 de zile.

50% dintre firme sint inactive

Mai putin de jumatate dintre cele circa un milion de firme inregistrate in Romania sint active, adica si-au depus bilantul contabil pentru 2003. La noi, iti trebuie doar 2.000.000 de lei, adica echivalentul a 54 de euro, pentru constituirea unei SRL. Si se pare ca si 54 de euro e o suma mare, pentru ca, in 1997, cind s-a instituit obligativitatea majorarii capitalului social minim al SRL-urilor la 2.000.000 de lei, aproape 170.000 de firme au fost dizolvate. Reprezentantii Coface apreciaza ca, daca un numar atit de mare de firme s-au dizolvat dintr-o cauza minora, mult mai multe firme si-ar putea inceta activitatea daca s-ar introduce un prag minim al capitalului de 12.000 de euro, asa cum este in Ungaria si Polonia.
48.000 de patroni au conturile "sechestrate"

Numarul total al companiilor in cazul carora Ministerul Finantelor a cerut executarea silita pentru neplata datoriilor catre bugete este de circa 48.000, cu 20% mai mult decit in urma cu trei luni. Dintre acestea, majoritatea covirsitoare sint firme mici si mijlocii, doar 400 fiind mari contribuabili.

Procedura spune ca la 15 zile dupa ce Finantele someaza debitorul sa plateasca datoriile, se pune poprire pe conturi, in cazul neplatii. Daca obligatiile nu sint onorate nici in urmatoarele 15 zile, se pune sechestru pe active.

RAFO - caz clasic de "asa nu"

Cazul RAFO este emblematic pentru cum a inteles statul sa trateze o companie pe care a creditat-o. Nestingherita, societatea a acumulat in citiva ani datorii catre stat de circa 8.000 de miliarde. Fiscul n-a deranjat-o cu vreo cerere de faliment decit anul trecut. Patronii rafinariei au depus insa un plan de reorganizare judiciara, care presupunea conversia datoriilor in actiuni ale statului. Ceea ce presupunea recuperarea ipotetica a datoriilor, peste mai multi ani si nu se stie in ce procent. Planul a fost aprobat insa de creditori. Cei de la RAFO au spus ca era tocmai in interesul creditorilor sa fie de acord cu aceasta conversie, nu cu lichidarea. Pe motiv ca, in a doua varianta, ei si-ar fi recuperat doar 6% din creanta. Daca falimentul era cerut mai devreme, cind datoriile erau mai mici, gradul de recuperare era mult mai mare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe