FMI strange in chinga Executivul, iar romanilor le ies ochii

Cota unica pe venit si reducerea impozitului pe profit la 16 la suta raman in picioare. De asemenea, recalcularea pensiilor va continua asa cum s-a stabilit, primele pensii recalculate urmand a fi platite incepand cu jumatatea lunii viitoare. Acestea sunt masurile la care Cabinetul Tariceanu nu a dorit sa renunte nici in ruptul capului in timpul negocierilor cu FMI. De asemenea, TVA va ramane neschimbata. Pe de alta parte, incepand cu 1 aprilie, un val de scumpiri se va abate asupra romanilor, care se va alatura majorarii unor impozite si taxe. Toate aceste masuri, precum si parametrii macroeconomici pentru acest an vor fi consfintiti printr-o scrisoare de intentie care va sta la baza incheierii unui memorandum suplimentar cu FMI care va modifica acordul din 2004. Expertii Fondului s-au reintors ieri la Washington, deocamdata cu o intelegere verbala cu partea romana, urmand a reveni la Bucuresti la inceputul lunii martie pentru a semna noile angajamente. Pana atunci, Guvernul va trebui sa efectueze o rectificare bugetara care sa indrepte toate lucrurile in ceea ce priveste salariile bugetarilor, plata medicamentelor compensate si alte cheltuieli care nu sunt prevazute in bugetul pe acest an. "Din punct de vedere tehnic, memorandumul suplimentar este gata. Este nevoie, insa, de o garantie legislativa privind aplicarea masurilor, deoarece la nivelul FMI a aparut un sentiment de neincredere, din cauza nerespectarii prevederilor din acordul incheiat anul trecut", a spus vicepremierul Adriean Videanu, dupa ultima discutie cu expertii Fondului.

Cresteri de preturi la gaze, caldura si curent electric

Una dintre cedarile pe care Executivul a fost nevoit sa le faca in fata delegatiei FMI a fost aceea de a devansa calendarul stabilit pentru majorarea tarifelor la gaze naturale, noile preturi urmand sa fie introduse treptat, cu trei luni mai devreme decat se convenise anul trecut. Gazele se vor scumpi, potrivit premierului Tariceanu, cu cel mult 20-25 la suta, iar energia electrica cu cel mult 5 la suta. Conform intelegerii, pretul gazelor naturale va creste, la 1 aprilie, la 95 dolari/mia metri cubi si va fi majorat, ulterior, in alte doua etape, la 105 dolari/mia metri cubi (la 1 iulie) si la 110 dolari/mia metri cubi (la 1 octombrie). Momentul scumpirii curentului electric (1 aprilie sau 1 iulie) va fi stabilit in perioada urmatoare. O scumpire care va fi resimtita din plin de populatie iarna viitoare este cea a caldurii, avand in vedere ca, de la 1 iulie, pretul national de referinta la energia termica va creste cu 20 la suta. Vestile proaste nu se opresc aici, deoarece alte produse, cum ar fi benzina si motorina, bauturile alcoolice si produsele din tutun, se vor scumpi de la 1 aprilie, ca urmare a aplicarii mai devreme cu trei luni a majorarii accizelor. Autoritatile de la Bucuresti si expertii FMI estimeaza ca aceasta devansare a majorarii accizelor va permite bugetului de stat sa acumuleze un plus de venituri de 3.726 miliarde lei, a explicat vicepremierul Videanu. Totusi, a spus acesta, daca incasarile nu vor fi multumitoare, exista posibilitatea ca accizele sa creasca si mai mult incepand cu 1 octombrie. Pe langa scumpirile deja anuntate, incepand cu 1 iulie, energia electrica si gazele naturale vor intra si ele in regim de accizare, ceea ce presupune o noua scumpire.

Impozitul pe dobanzi si pe castigurile de capital cresc de la 1 aprilie

Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul va majora mai multe impozite pentru a compensa cheltuielile excesive realizate in avans de fostul Executiv, in special dupa luna octombrie 2004, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu. De la 1 aprilie, impozitul pe dobanzi si cel pe castigurile de capital vor creste de la 1 la suta la 10 la suta. De asemenea, de la aceeasi data, Guvernul va majora cu cinci procente impozitul pe veniturile din dobanzi ale nerezidentilor, de la 5 la suta la 10 la suta. Firmele care realizeaza tranzactii imobiliare vor plati si ele un impozit majorat, de 16 la suta, in loc de 10 la suta in prezent. Mai mult, autoritatile au in vedere si introducerea unui impozit de 10 la suta (in prima faza) pentru persoanele fizice care vand un apartament, o casa sau un teren. "Avem in vedere o astfel de masura, dupa ce vom constitui o baza de date in domeniu", a precizat Adriean Videanu. Premierul Calin Popescu Tariceanu a precizat ca se urmareste ca aceste impozite sa fie majorate, ulterior, la nivelul cotei unice de 16 la suta, astfel incat sa fie aplicat un regim uniform de taxare.

A doua etapa a majorarii salariilor bugetarilor ar putea fi amanata pentru 1 decembrie

Pentru a contrabalansa minusurile bugetare, majorarile de impozite vor fi aplicate in acelasi timp cu diminuarea cheltuielilor publice materiale si de servicii, a cheltuielilor de capital si creditelor externe, precum si a subventiilor si transferurilor bugetare. "Va trebui sa strangem ceva mai mult cureaua, din cauza unor cheltuieli ale fostei guvernari, care nu au fost cuprinse in bugetul pe acest an", a spus premierul, referindu-se la cresterile salariale pentru bugetari, inclusiv la indexarea de 12 la suta pe care ar trebui sa o primeasca profesorii in acest an. Executivul studiaza si posibilitatea ca cea de-a doua transa de majorare a salariilor bugetarilor, prevazuta pentru 1 octombrie, sa fie amanata cu doua luni, pana la 1 decembrie. Capitolul de cheltuieli bugetare este supus unor presiuni si din cauza faptului ca salariul minim pe economie, stabilit prin hotarare de guvern la 3,1 milioane lei, a fost ridicat in contractele colective de munca semnate la nivel national la un nivel de 3,3 milioane lei, a explicat Calin Popescu Tariceanu. In plus, pentru a se incadra in limitele de cheltuieli pentru acest an, Guvernul va aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale societatilor monitorizate de FMI cu un plafon de crestere salariala de maximum 4 la suta si va finaliza setul de masuri privind sanctionarea evaziunii fiscale.

Electroputere, Tractorul si Rulmentul - fie privatizate, fie lichidate in acest an

O alta conditie asumata in negocierile cu FMI vizeaza privatizarea sau lichidarea a trei mari companii ramase in portofoliul AVAS: Electroputere Craiova, Tractorul si Rulmentul Brasov. "Speram ca luna aprilie sa ne prinda cu initializarea unui contract de privatizare pentru Electroputere Craiova", a afirmat vicepremierul Videanu. O alta societate care ar putea intra in proces de privatizare in perioada imediat urmatoare este Tractorul Brasov, de cumpararea careia Videanu sustine ca s-au interesat deja cinci companii. Guvernul s-a mai angajat sa finalizeze, in acest an, procesul de privatizare a CEC si BCR, precum si a companiilor de distributie a energiei electrice Electrica Banat si Dobrogea pana la 12 aprilie. De asemenea, filialele Electrica Moldova si Oltenia trebuie transferate in proprietate privata pana in luna septembrie. Strategiile de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud si complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova urmeaza sa fie definitivate pana la finele lunii aprilie. O alta conditie vizeaza vanzarea trimestriala a 20 de companii mici din portofoliul AVAS si concesionarea a 3.000 kilometri de cale ferata. in ceea ce priveste sectorul minier, autoritatile romane i-au convins pe negociatorii FMI sa accepte disponibilizarea a 6.000 de angajati, cu 600 de persoane mai putin decat solicitau acestia. intr-o prima faza, vor fi disponibilizati 5.100 de angajati, restul de 900 persoane urmand sa fie concediate la sfarsitul anului. Oficialii Guvernului au anuntat ca s-a convenit cu FMI o crestere a salariului mediu pe economie de la 198 euro, in prezent, la echivalentul a 244 euro. De asemenea, ajutoarele sociale vor fi acordate diferentiat, numai celor cu adevarat saraci, nu "la gramada" ca pe vremea fostei guvernari.

Tintele macroeconomice convenite cu FMI: deficit bugetar - pana la 0,5 la suta si inflatie de 7 la suta

Principalele obiective macroeconomice pentru acest an convenite de autoritatile de la Bucuresti in negocierile cu FMI sunt obtinerea unui deficit bugetar de 0,4-0,5 la suta din PIB, o crestere economica de 5,5 la suta si un deficit de cont curent de cel mult 6,9 la suta din PIB. Totodata, partea romana i-a asigurat pe negociatorii Fondului ca se va incadra intr-un nivel al inflatiei de 7 la suta. in privinta liberalizarii contului de capital, expertii FMI au afirmat ca "ar fi preferabil" ca aceasta sa fie amanata cu o luna-doua, insa au acceptat, in final, ca operatiunea sa fie realizata conform programului initial, respectiv pana in vara acestui an. Premierul Calin Popescu Tariceanu a precizat ca Romania trebuie sa se incadreze in acest an intr-un deficit de cont curent de cel mult 6,9 la suta, in conditiile in care previziunile pentru 2004 indica un deficit de cont curent de 7,8 la suta din PIB. "Romania nu-si permite un deficit mai mare pentru ca altfel va avea probleme cu creditorii internationali", a explicat Tariceanu. "Ne apropiem de finele perioadei in care primim asistenta din partea FMI. Pana la sfarsitul acestui an sau cel tarziu pana la mijlocul anului viitor, nu va mai fi nevoie de un acord cu FMI. Romania isi va stabili singura strategia si programele economice", a conchis seful Executivului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe