Dobinzile ar putea creste in toamna

Ministerul Finantelor a dat joi lovitura si a imprumutat pe termen lung 1.000 de miliarde lei din piata bancara, la dobinzi sub 10%. Analistii si bancherii sustin insa ca dobinda anuala pentru titlurile de stat scadente peste doi ani, de 8,9%, si cea atasata bondurilor cu maturitate la cinci ani, 7,5%, sint mai mici decit cele practicate in Ungaria, tara care si-a stapinit inflatia de citva timp sub limite la care noi n-am ajuns. Si pentru asta prognoza de dobinda a Finantelor este oarecum nerealista. Bancile platesc depozitelor atrase pe termen lung, de trei ani, de pilda, dobinzi anuale aproape duble fata de semnalul dat joi de Finante. Astfel, BRD da o dobinda anuala de 14% depozitelor cu scadenta la doi ani din categoria standard si 14,5% la cele din transa "Premium".

Banc Post are si ea o oferta de depozit cu scadenta la doi ani, pentru care da o dobinda anuala de 16%. BCR are depozite cu scadenta la un an si jumatate, pentru care plateste o dobinda de 15,5%. Deocamdata, dobinzile anuale platite de banci pentru depozitele atrase de la populatie pe termen scurt, intre o luna si un an, oscileaza intre 10% si 16%, in functie de durata mentinerii depozitului. Analistii avertizeaza insa ca dobinzile acopera cu foarte putin cresterea preturilor si, in cazul inflamarii inflatiei in a doua jumatate a anului, am putea asista la cresterea dobinzilor bancare atit la depozite, cit si la credite.
Finantele au dat lovitura. Este pentru prima data in piata financiara romaneasca a ultimilor 15 ani cind dobinzile scad sub 10%. Joi, Finantele au imprumutat 600 miliarde lei (aproape 21 milioane dolari) la o dobinda de 7,9, printr-o emisiune de titluri de stat scadente peste doi ani. In urma cu doua luni, la ultima licitatie din decembrie de titluri de stat cu scadenta la doi ani, dobinda a fost stabilita la 10,49%, cu 2,59% mai mare decit cea obtinuta joi. Titlurile de stat cu scadenta la cinci ani reprezinta o premiera pentru piata romaneasca si fac parte dintr-o strategie care urmareste marirea perioadelor de maturitate a titlurilor de stat, a explicat Ministerul Finantelor.

Oferta de dobinda a Finantelor pe termen mediu si lung incearca sa consolideze increderea in perspectiva reducerii inflatiei in urmatorii ani, au spus analistii. Ei spun ca este greu de banuit in ce masura reducerea dobinzilor la titlurile de stat va influenta dobinzile bancare.

Radu Craciun: Strainii mizeaza pe aprecierea leului peste cinci ani. "Avem doua piete paralele, cea a titlurilor de stat, respectiv a bancilor. Bancile care ofera dobinda de peste 14% pentru un depozit pe doi ani plaseaza imediat banii in credite si astfel cistiga bani. Cei care au investit pe doi ani si pe cinci ani in titluri de stat nu au fost insa bancile, ci investitorii care au bani si cauta cum sa-i plaseze. Este probabil vorba de investitori straini, care fie nu au alta optiune imediata de plasament, fie au ca obiectiv general o expunere pe Romania. Interesul lor pentru titluri de stat pe doi si cinci ani la un nivel aparent jos de dobinda poate sa dezvaluie si incredere in aprecierea leului in urmatorii ani. Astfel, daca ei mizeaza pe o intarire viitoare a leului fata de nivelul actual, nu pierd acceptind o dobinda mai joasa decit ar putea avea piata bancara in urmatorii ani deoarece vor cistiga din schimb", spune Radu Craciun. El adauga insa ca dobinda la titlurile de stat pe cinci ani e mai mica decit cea din Ungaria, care are o inflatie mai mica si prin asta e surprinzatoare. "E o lovitura de piata a Ministerului Finantelor. Eu nu vad o evolutie a dobinzilor pe termen scurt care sa duca, peste cinci ani, la o dobinda a pietei bancare in jur de 7,9%. Asta ar insemna ca dobinda pe termen scurt peste cinci ani sa ajunga la 4%, cit au americanii, ceea ce este greu", precizeaza Craciun.

Baltazar: "Eu nu cred in viziunile alarmiste ale FMI". "Eu nu cred in viziunile alarmiste ale Fondului Monetar International, care vede o inflatie de peste 10% in acest an, ca efect al cotei unice. Cred ca introducerea cotei unice va fi acompaniata de un aflux de investitii. De altfel, nu cred in cifra oficiala de inflatie, stiu ca e calculata strimb. Teoria mea este ca avem doua economii, cea rurala, bazata pe autoconsum cu inflatie mica, si cea urbana, cu inflatie de 15-16%. Cind ai 30% din populatie ocupata in agricultura, care nu cheltuieste pe mincare si n-are facturi de intretinere, sigur ca-ti da o medie de 9,3% pe an. Dar, daca inflatia se va inflama, sigur ca vom asista la o crestere a dobinzilor practicate de banci, atit la depozite, cit si la credite", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele unei companii de consultanta financiara.

Baltazar spune ca si banca centrala se teme de inflatie si asta se vede in dobinda de interventie, la care plateste banii depusi de banci in vistieria ei, mentinuta la un nivel de peste 16%. "Faptul ca BNR tine dobinda de referinta la un nivel de peste 16% arata ca ea citeste inflatia reala mai corect", explica Baltazar.

Dobinzile acopera cu greu inflatia. Pentru urmatoarele sase luni, economistul-sef al ABN Amro estimeaza o stagnare a dobinzilor la nivelurile actuale, cuprinse intre 10 si 15,75%. "Dobinzile bancare abia mai dau o dobinda real pozitiva, respectiv cistigul care ramine dupa ce scadem pierderea din inflatie", spune Craciun.
Analistii chestionati de "Evenimentul zilei" avertizeaza insa ca, daca inflatia va depasi nivelul de 7%, estimat de autoritatile de la Bucuresti, si va atinge 10-12%, atunci vom asista la cresterea dobinzilor in a doua jumatate a anului.
Rezultatul in buzunarele noastre este dual: daca bancile vor mari dobinzile la depozite vom cistiga bani cit sa rezistam cresterii preturilor, dar am putea plati mai scump creditele. Nimeni nu are insa curajul, la inceput de an, sa dea o prognoza nivelului dobinzilor in a doua jumatate a anului. Piata va fi reglata de banci, care vor avea tot interesul sa-si mentina clientii, pe de o parte, si sa nu piarda bani din creditare, pe de alta parte, a explicat Bogdan Baltazar.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe