Senatul a aprobat propunerea privind aplicarea cotei de 9% pentru Taxa pe Valoarea Adaugata la alimentele de baza. O prima reactie a venit chiar din partea premierului Calin Popescu Tariceanu, care considera ca o eventuala diminuare a TVA la produsele alimentare de baza ar da peste cap strategia fiscala a Guvernului.

Chiar daca este de acord cu faptul ca aplicarea unui TVA diferentiat este o solutie practicata in majoritatea tarilor europene, Florian Citu, economist sef al ING, considera ca momentul ales pentru luarea acestei decizii este nepotrivit. Presedintele Romalimenta, Sorin Minea, apreciaza ca aplicarea acestei masuri va aduce in prima faza o reducere a preturilor la produsele de baza cu circa 8-9 la suta si intr-o a doua etapa cu circa 12 la suta, ceea ce ar fi numai in beneficiul consumatorilor.

Senatul a aprobat joi propunerea privind aplicarea cotei de 9% pentru Taxa pe Valoarea Adaugata la alimentele de baza. O prima reactie a venit chiar din partea premierului Calin Popescu Tariceanu, care considera ca o eventuala diminuare a TVA la produsele alimentare de baza ar da peste cap strategia fiscala a Guvernului. Calculele ministrului Finantelor arata ca reducerea la 9% a TVA la alimente ar provoca o scadere a deficitelor bugetare de aproape 0,8% din PIB, considera Tariceanu. Vicepremierul George Copos este mai optimist, considerand ca nu este cazul sa ne facem griji pentru impunerile FMI privind majorarea veniturilor bugetare. In discordanta cu opiniile majoritatii producatorilor, o parte a analistilor economici sunt rezervati in ceea ce priveste eficienta si efectele deciziei Senatului.

Momentul ales este nepotrivit, o astfel de decizie putand afecta serios echibrul fiscal, si asa destul de instabil.

Echilibrul fiscal, in pericol

Chiar daca este de acord cu faptul ca aplicarea unui TVA diferentiat este o solutie practicata in majoritatea tarilor europene, Florian Citu, economist sef al ING, considera ca momentul ales pentru luarea acestei decizii este nepotrivit. Pentru a nu crea dezechilibre macroeconomice, politica fiscala trebuie sa aiba ca obiect echilibrul fiscal pe termen lung, adica sa creeze mediul economic necesar in care deficitele de azi sa se transforme in surplusuri pe viitor. Daca se reduc impozitele intr-o perioada de deficit, acest obiectiv de stabilitate macroeconomica va fi foarte greu de atins\", a aratat Citu.

Scad preturile, nu si inflatia

Presedintele Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, considera ca preturile ar putea intr-adevar sa scada, asta neinsemnand insa o reducere a nivelului inflatiei. \"Daca se va petrece aceasta scadere a pretului final, nu cred ca va creste consumul produselor de baza, fiindca cererea pentru ele este inelastica la pret. Este adevarat ca scazand costul pentru aceste produse raman mai multi bani la populatie pentru alte produse sau servicii pe care le pot consuma. Sigur, pot si economisi banii, aceia care raman in plus, insa masa monetara nu se modifica, pentru ca omul tot acelasi salariu castiga. Nu mai da pe produsele de baza, alimentare, ci ii da pe altceva, dar tot cheltuiala aia o face, deci masa monetara nu se modifica, deci inflatia nu are de ce sa se modifice\", a declarat Voinea.

Preturile produselor de baza, mai mici cu 8-9%

Presedintele Romalimenta, Sorin Minea, apreciaza ca aplicarea acestei masuri va aduce in prima faza o reducere a preturilor la produsele de baza cu circa 8-9 la suta si intr-o a doua etapa cu circa 12 la suta, ceea ce ar fi numai in beneficiul consumatorilor. Cat despre preturile la carne, \"acestea se vor reduce pana aproape de 10%\", ne-a spus Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii. \"In prezent, romanii cheltuiesc aproximativ 60 la suta din veniturile lor pe produsele alimentare, iar scaderea TVA la aceste produse ar insemna o reducere a acestor cheltuieli pana la un nivel de 45-50 la suta\", a subliniat presedintele Romalimenta.

Acesta a precizat ca scaderea impozitelor si a taxelor, in concordanta cu inasprirea pedepselor pentru neplata, nu numai ca ar reduce evaziunea fiscala, dar ar contribui la o colectare mai eficienta a taxelor la bugetul de stat. In prezent, in Romania, se colecteaza doar 25 la suta din cat ar trebui colectat, evaziunea fiscala in sectorul carnii fiind de 60 la suta, iar in cel al painii de 80 la suta, considera Minea.

Va creste consumul

\"Scaderea TVA la alimente poate contribui la cresterea consumului, romanii fiind in prezent codasii Europei din acest punct de vedere, tocmai din cauza ca nu isi permit sa isi cumpere cel putin necesarul. Pe de alta parte, este si in interesul oamenilor de afaceri care vor sa isi creasca volumul de vanzari, ceea ce nu se poate intampla daca preturile sunt ridicate, iar romanii nu isi pot permite anumite produse\", explica presedintele Romalimenta.

In majoritatea tarilor din Europa se aplica TVA diferentiat, pentru alimente existand o cota redusa, incepand cu zero la suta (Marea Britanie si Irlanda), Franta - patru la suta, Germania - cinci la suta, Elvetia trei - la suta. Media europeana este de 5-8 la suta. O cota aproape similara cu cea a Romaniei o are doar Bulgaria - 18 la suta, iar cea mai ridicata exista in Danemarca (25 la suta), unde modelul social nu are nici o tangenta cu Romania.

\"Taxarea corecta in vama poate compensa scaderea veniturilor la buget\"

\"Argumentele ca aceasta masura diminueaza veniturile bugetare nu sunt sustinute economic, intrucat institutiile statului nu fac politici oficiale echilibrate\", se arata intr-un comunicat al Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania.

Pentru a sustine aceasta afirmatie, UCPR precizeaza ca, pe termen scurt, taxarea corecta in vama poate compensa scaderea veniturilor la buget prin diminuarea TVA-ului. \"Daca in 2005 carnea de pasare ar fi fost taxata corect la import, pierderea de venituri bugetare prin reducerea TVA ar fi fost compensata de colectarea taxei vamale\", precizeaza comunicatul UCPR.

Astfel, la o cantitate de 158.000 tone de carne de pasare importata in 2005, la un pret mediu de import de 661 euro/tona, taxa vamala perceputa a fost de 46,997 milioane euro, cu toate ca taxa vamala corecta era de 71,1 milioane euro daca se importau aceste cantitati, la pretul mediu corect perceput la nivel mondial, de 1.000 euro/tona. Potrivit UCPR, aceste cifre arata ca diferenta de 24,102 milioane euro nu a fost incasata in 2005 la importurile de carne de pasare.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.