Industriile creative, noul val in Romania

Pe piata ideilor romanesti a aparut un concept nou, numit "industrii creative", in care cultura a primit rolul de motor al dezvoltarii regionale si nationale. Industriile creative au potentialul de "reinventare" economica a unor orase, acolo unde economiile traditionale, bazate pe agricultura, industrie sau comert au esuat. Un exemplu de succes: Valentin Burlacu a pornit in 1991 cu o camera video primita cadou, ajungand in 2006 la un portofoliu de peste 100 de clienti.

Romania se pregateste de schimbare. In urmatorii ani, un nou tip de afaceri isi va face loc incet, dar sigur in tara noastra: industriile creative. Afacerile creative pot salva economia unui oras, acolo unde economiile traditionale, bazate pe agricultura, industrie sau comert au esuat. Ele reprezinta imbinarea fericita a doua calitati, cea de "artist" si de "om de afaceri". Sunt acele sectoare ale creatiei si dezvoltarii tehnologice ce genereaza profit si care regandesc cultura ca un motor al dezvoltarii regionale si nationale.

Industriile creative constituie un concept relativ nou, lansat la mijlocul anilor ’90, initial in Australia si dezvoltat de Marea Britanie in special, prin contributia fostului ministru britanic al Culturii Chris Smith. In conceptul de "industrie creativa" intra urmatoarele domenii a caror activitate implica creativitate artistica sau stiintifica: arhitectura si regenerare urbana, arta si design, artele spectacolului, film si video, fotografie, inventica industriala si inteligenta artificiala, mass-media (pe suport hartie, audio sau video), moda si design vestimentar, mestesuguri traditionale, monumente si turism cultural, muzica, publicitate, software si jocuri video interactive, tiparituri si legatorie, web design.

Pe scurt, industriile creative vizeaza tot ceea ce este produs de creativitatea artistica si stiintifica si are potential industrial, adica intra in circuitul economic, produce valoare, genereaza venituri publice prin taxele si impozitele platite, creeaza locuri de munca si profit, ajuta la dezvoltarea regionala si nationala.

"Asa cum Internetul a fost un fenomen care a dus la schimbari majore in ultima decada, cred ca fenomenul industriilor creative va fi noul boom in urmatorii 10-20 de ani", a declarat Marius Ursache, Chief Creative Officer Grapefruit, compania de consultanta implicata in proiect.

Iasiul, orasul creativ al Romaniei

British Council a lansat in 2005 programul "Orase creative", desfasurat sub tema "Industrii creative". Acesta este un program international implementat la nivel de oras, care promoveaza ideile creative si ofera un model de regenerare economica si sociala prin intermediul industriilor creative. Unul din primii pasi ai proiectului a fost alegerea unui oras reprezentativ.
In cazul Romaniei, in urma prezentarilor facute de reprezentantii Bucurestiului, Clujului, Iasiului si Timisoarei, orasul ales a fost Iasi, pentru care proiectul British Council a realizat "cartografierea" industriilor creative locale, folosindu-se de povestile de succes deja identificate aici.

Iasiul face insa parte dintr-o retea sud-est europeana a "oraselor creative", in care mai sunt incluse orasele Plovdiv (Bulgaria), Split (Croatia), Novi Sad si Belgrad (Serbia - Muntenegru), Tuzla (Bosnia), Pristina (Kosovo), Skopje (Macedonia) si Tirana (Albania).
In principal, aceste orase sunt plasate pe un loc secund in economia tarii, marginalizate de politicile centraliste ale Capitalei. Sunt orase care mizeaza pe cultura, ca o solutie de a se face mai vizibile si de a gasi finantare pentru comunitatea locala si pentru administratie.

Un ghid al industriilor creative din Iasi

Unul dintre proiectele esentiale realizate pana acum in cadrul acestui program a fost publicarea unui inventar unificat al principalilor actori din sectorul industrial-creativ din Iasi, atat din domeniul privat, cat si din cel public. Pentru sectiunea destinata operatorilor economici privati, au fost investigate urmatoarele domenii: Media & Publicitate, Design & Publicitate, Moda, IT, Arhitectura, Muzica & Video, alaturi de care au fost prezentati o serie de "freelanceri". In sectiunea a doua, consacrata institutiilor finantate de la bugetul local sau central, au fost cuprinse: Mass-media; Arte scenice (teatru, dans etc.), Muzee, Biblioteci si Arhive, altele. In esenta, acestea sunt companiile care ilustreaza potentialul economic al "industriilor creative" si necesitatea promovarii lor.

"Speram ca prin intermediul acestui ghid firmele iesene se vor cunoaste mai bine si vor crea retele de parteneriate intre ele, ca posibilii investitori vor fi convinsi ca Iasiul ofera un mediu prietenos, prielnic investitiilor in industriile creative, si ca acestea reprezinta o afacere cu un potential de crestere ridicat, iar politicienii si autoritatile locale vor sprijini pe viitor dezvoltarea acestui sector dinamic si aducator de profit", a declarat Florin Cantec, seful Departamentului pentru Cultura din judetul Iasi.
Urmatorul pas va fi realizarea unui studiu de impact al industriilor creative in ansamblul economic al Iasiului si, poate, al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.

Povesti de succes

Un element important in ghid a fost si prezentarea catorva "povesti de succes" din diverse domenii ale creativitatii, binecunoscute iesenilor, dar despre care inca nu exista perceptia ca ar apartine acestui concept nou pe piata ideilor romanesti, numit "industrii creative".

Una dintre aceste "povesti de succes" este si cea a lui Valentin Burlacu. Tanar inginer din Iasi, acesta a intalnit in vara lui 1991 o echipa de americani care realizau in Romania un documentar despre copiii bolnavi de SIDA. Valentin Burlacu i-a ajutat pe acestia la realizarea reportajului si primeste de la ei o camera video, drept cadou. In luna mai a urmatorului an, el isi infiinteaza la Iasi propriul studio de productie, Rofilco Film Studio, fiind la acea vreme una dintre putinele companii de acest gen din tara.

In urmatorii ani, Valentin Burlacu s-a zbatut sa obtina succes intr-un domeniu complet nou atunci, pentru care nu exista piata - documentarul comercial. Din 1992 si pana in 2006, si-a castigat un portofoliu de peste 100 de clienti, realizand peste 400 de productii in domenii variate: reclame TV, documentare artistice si comerciale, aplicatii multimedia etc.

Si compania Grapefruit are povestea ei de succes. In ultima vreme, pe langa activitatea de creatie si consultanta care i-a consacrat, s-a implicat si in proiecte de dezvoltare regionala sau a industriei din care fac parte, un exemplu fiind implicarea ei in realizarea proiectului "Orase creative".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe