Potrivit unei analize a institutiei financiare, moneda romaneasca va avea o evolutie stabila anul acesta. Deficitul de cont curent, desi mare, va fi acoperit de intrarile de capital si de investitiile directe. Probabil ca dobanzile de referinta vor mai crestein 2007, asa ca riscul unei scurgeri abrupte de capital ramane moderat

Leul va ramane relativ stabil in 2006, afirma o analiza a Credit Suisse. Desi economia romaneasca este impovarata de un deficit de cont curent mare, investitiile straine directe vor creste anul acesta, o mare parte dintre ele fiind constituita de banii din privatizarea BCR.

Astfel, apreciaza documentul, deficitul va fi "insanatosit" printr-o finantare de pana la 90 la suta. Mai mult, stabilitatea leului va fi sprijinita si de cresterea moderata a dobanzilor. De asemenea, potentiala aderare la Uniunea Europeana continua sa sprijine perspectiva unei rate de schimb favorabile pentru moneda romaneasca.

Chiar si in cazul neasteptat in care intrarile de capital nu se materializeaza, rezervele considerabile de moneda straina, in combinatie cu indicatorii moderati de indatorare si cresteri puternice ale ratei dobanzii, ar trebui sa previna o corectie pronuntata a leului, afirma analiza Credit Suisse. Dupa robusta crestere economica de 8,3 la suta din 2004, anul 2005 a adus o crestere de 4,1 la suta. Aceasta crestere economica s-a constituit in special "pe spatele" consumului privat si investitiilor.

Prin contrast, comertul exterior a avut o influenta negativa asupra cresterii economice. Consumul privat a beneficiat in special de o crestere a veniturilor nete. Deoarece este de asteptat ca Banca Nationala sa restranga conditiile monetare, ne asteptam ca in 2006 consumul domestic sa fie mai moderat. Totusi, puternica activitate de investitii ar trebui sa duca cresterea economica la 4,5 la suta.

Tinta de inflatie, atinsa abia la anul

BNR si-a fixat, in mod oficial, un sistem de tintire a inflatiei in august 2005. Totusi, tinta de inflatie de 7,5 la suta pentru anul trecut a fost depasita clar si a ajuns la 8,6 la suta.

Desi chiar si Banca Nationala se asteapta sa rateze si anul acesta tinta de inflatie, a anuntat recent ca isi mentine tintele de 5 la suta si 4 la suta pentru 2006 si, respectiv, 2007. Prin reafirmarea tintelor de inflatie BNR incearca sa calmeze asteptarile inflationiste in vederea mentinerii politicilor monetare viitoare.

Chiar daca ne asteptam ca instrumentele de politici monetare sa inceapa sa-si faca efectul la sfarsitul anului, este improbabil ca inflatia sa se mentina in plaja 4-6 la suta. Totusi, ne asteptam ca inflatia sa se incadreze in tinta (3-5 la suta) in 2007, se afirma in analiza Credit Suisse.

BNR a crescut recent cu un punct rata dobanzii de interventie la 8,5 la suta, dupa ce, de la sfarsitul lui 2004, o coborase de la 20,5 la suta la 7,5 la suta. Ca o masura complementara de combatere a inflatiei, BNR a crescut, de curand, si rezervele obligatorii de moneda straina ale bancilor de la 35 la suta la 40 la suta pentru a calma puternica cerere domestica. Tot in aceasta directie, ne asteptam ca BNR sa mai modifice dobanda de referinta pentru ca Banca Nationala vrea sa evite orice efect negativ al monedei asupra economiei, dar si un flux puternic de capital speculativ; aprecierea cu 42 la suta a ROL din 2003 a dus la o crestere importanta a costurilor salariale si, astfel, la o pierdere a competitivitatii.

Pierderea de competitivitate afecteaza balanta comerciala

Deteriorarea competitivitatii se vede in primul rand in domeniul comertului exterior, deficitul de cont curent devenind considerabil din anul 2003. La sfarsitul anului 2002, deficitul de cont curent era 3,4 la suta din PIB, dar de atunci a crescut la 8 la suta din cauza unui deficit comercial mare si a unei balante de plati cu o crestere moderata. Datorita pierderii de competitivitate, balanta comerciala reflecta o crestere a exporturilor aflata in declin.

Prin contrast, cresterea importurilor este inca una robusta. Rata mare de crestere a importurilor se datoreaza preturilor mari pentru energie, cererii domestice robuste si aprecierii leului. Deficitul mare de cont curent de anul acesta ar trebui, totusi, sa fie finantat de investitiile straine directe (7 la suta din PIB) si intrarile de capital speculativ, afirma sursa citata.

Deoarece ne asteptam ca dobanzile de referinta sa mai creasca in 2007, riscul unei scurgeri abrupte de capital ramane moderat, continua documentul.
Partea leului din intrarile de capital vine din imprumuturile externe, care s-au dublat de la an la an. Cei care s-au imprumutat astfel sunt, in principal, din domeniul bancar. La sfarsitul lui 2007, imprumuturile externe au crescut foarte mult ca urmare a propunerii, de catre Comisia Europeana, a datei de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Se asteapta sa aderam la termen

La nivel politic, noi alegeri ar putea fi organizate primavara viitoare, sustine Credit Suisse, deoarece PD si PNL ar fi motivate de sondajele de opinie favorabile. Totusi, se afirma in document, neintelegerile dintre cele doua partide ar putea sa franeze progresul reformelor importante din 2006. Cu toate acestea, afirma Credit Suisse, ne asteptam ca Romania sa devina membru UE din 2007.

Posibilitatea anticipatelor probabil ca va duce la investitii publice. De aceea, bugetul guvernarii probabil ca nu va continua sa aiba un trend pozitiv si in 2006. Surplusul bugetului guvernamental primar (bugetul Guvernului fara dobanzile ce trebuie platite) ca procent din PIB a crescut de la 0,1 la suta in 2004, la 2,3 la suta (in perioada ianuarie-august 2005). Aceasta performanta pozitiva a venit ca urmare a reducerii cheltuielilor. Pierderile din intreprinderile de stat au oprit, totusi, acest indicator in a avea un efect pozitiv mai mare.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.