Business15 Noiembrie 2004de Diana Evantia Barca, Alexandra Diaconu

Lectura de 12 minute

Ultimii pe lista in prioritatile guvernantilor, tinerii risca sa devina o noua generatie de sacrificiu
Seria statisticilor privind problemele romanilor trecuti de 45 de ani, ocoliti sistematic de angajatori si fara prea mari perspective de schimbare, a fost continuata cu un sondaj publicat recent de Metro Media Transilvania, care semnaleaza o situatie la fel de grava si in cazul tinerilor: 60 la suta din acestia sint someri si supravietuiesc, in cea mai mare parte a cazurilor, intretinuti de parinti. Considerati de unii drept "adulti in devenire", prin urmare tinuti deoparte pina la incheierea acestui lung proces, tinerii reprezinta o resursa importanta, cu caracteristici si nevoi proprii, o capacitate pentru care guvernele statelor occidentale dezvolta programe ample si coerente de sprijin. Romania cauta inca formule, incapabila sa dea un raspuns ferm unei probleme ale carei consecinte si-au cistigat deja un nedorit renume: frustrati ca urmare a perspectivelor incerte, majoritatea tinerilor, mai ales cei competenti in domeniul lor de activitate, viseaza un viitor mai comod intr-o tara dezvoltata. Ceilalti infrunta sistemul, spera intr-un program mai coerent de integrare sociala si cauta oportunitati, tentati sa parieze mai degraba pe noroc, intr-un mediu din ce in ce mai imprevizibil.

Nemultumiti de situatia tarii si de viata politica

Cea mai mare nemultumire a tinerilor (74 la suta) vizeaza modul in care merg lucrurile in tara, iar problemele cu care trebuie sa se confrunte sint: coruptia in unele servicii publice (in proportie de 69 la suta), lipsa unei locuinte decente (62 la suta), gasirea unui loc de munca (58 la suta), conditiile de trai (57 la suta), conditiile necesare pentru intemeierea unei familii (47 la suta). Tinerii sint nemultumiti (60 la suta) de viata politica, de veniturile pe care le obtin (37 la suta) si de viata culturala (31 la suta). 40 la suta din acestia resimt saracia, 76 la suta locuiesc cu parintii, iar 64 la suta din ei sint inca intretinuti de parinti. Doar o treime traiesc din salariu, iar 14 la suta din alocatii de somaj si alte ajutoare sociale. 60 la suta nu au nici un fel de sursa de venit, iar din cei care muncesc doar 67 la suta desfasoara o activitate permanenta, 26 la suta lucreaza ocazional, iar 4 la suta au colaborari sau activitati partiale. In ce priveste tipurile de contract, putin peste jumatate din tinerii care muncesc au carte de munca, 21 la suta muncesc fara nici un fel de acte, iar 11 la suta pe conventie civila.

"Desi exista la nivel teoretic, ideea de protectie sociala pentru tinerii din Romania nu ofera din punct de vedere legislativ nici macar minimul de conditii pentru ca acestia sa poata spera la o viata profesionala decenta. Faptul ca 60% din tinerii intre 15-29 ani nu au un loc de munca stabil si sint intretinuti de parinti releva, de fapt, o stare economica defavorizanta pentru intreaga Romanie. Tinerii se reorienteaza insa mai rapid si mai mult de 60% din ei considera ca un loc de munca intr-o alta tara le-ar aduce mai multe satisfactii. Ingrijorator este mai degraba faptul ca tineretul roman este pus intotdeauna pe ultimul loc, este la coada prioritatilor, cind ar trebui sa fie primul pe lista - o tara despre care s-a spus de atitea ori ca ar fi inca bolnava are nevoie de singe tinar si ar trebui sa sprijine in mod constant si coerent initiativele tinerilor in mediul economic".

Ultimii pe lista prioritatilor

"Atit tinerii din Romania, cit si cei din alte tari, au probleme, difera doar tema - daca la noi una din cele mai mari probleme este un loc de munca, in Belgia sau Olanda este consumul de alcool si droguri. Totusi eu cred in puterea tinerilor romani de a depasi orice probleme, cred in entuziasmul lor si, mai mult, cred in viitorul lor - acela pe care si-l vor construi singuri, nu acela care le va fi dat", explica Elena Lotrean, presedintele Organizatiei neguvernamentale de tineret Crispus Sibiu, vicepresedinte al Forumului Organizatiilor Neguvernamentale de Tineret din Romania (FONGT) si reprezentant al FONGTR in ECYC (European Confederation of Yuth Clubs).

Vremea marilor sperante

"Multi tineri romani lucreaza la negru si foarte multi altii in economia informala. Multi prefera slujbe sezoniere, temporare, sau lucreaza in proiecte pe o durata definita, ceea ce este si o chestie de identitate pe grup de virsta, pentru ca de multe ori tinerii nu vor sa fie legati de un loc de munca stabil, prefera sa aiba libertate, doresc sa faca altceva decit cei mai in virsta ca ei. Tinerii se adapteaza, cauta in permanenta oportunitati, deci informatia circula mai rapid in cazul lor. Multi nici nu vor locuri de munca full- time, salariile fiind mici. Prefera sarcini rapide, apoi se mai orienteaza, mai pleaca in strainatate, se mai intorc. Nu mai este ca in anii '90, cind plecau cu totii doar de dragul sa plece, cu orice riscuri. Acum se duc, vad despre ce este vorba, cintaresc ofertele si foarte multi prefera sa incerce sa faca bani in Romania. Desigur, foarte multi cred ca este important sa vii dintr-o familie buna pentru a avea sanse si aici este vorba de o coordonata obiectiva, pe principiul "reproducerii sociale", sa zicem, in masura in care este foarte probabil ca fiii de doctori sa devina tot doctori. Programele de tineret din Romania sint, la rindu-le, incoerente. Se infiinteaza cu fonduri foarte mari centre de consultanta la care se duc apoi doi oameni pe luna. Majoritatea proiectelor de acest gen sint doar de fatada si servesc numai initiatorilor lor, care prind proiecte de la guvern sau Uniunea Europeana, desi ei nu reusesc sa ajute mai pe nimeni. Daca am compara indicii din 2002 si cei din 2004, cred ca se remarca si o oarecare blazare. Acum apar relativ multe posturi fie la firme internationale, bine platite, fie doar pe la fast- food-uri sau magazine, prost platite si, de cele mai multe ori, fara carte de munca. Diferentierea se face mult mai strict decit inainte de 1989. Ori ajungi in grupul "bun", ori traiesti de azi pe miine", explica Liviu Chelcea, doctor in antropologie.

Ministerul Tineretului si Sporturilor, ultimul bastion

Spre deosebire de celelalte state europene, in Romania nu exista inca o piata de munca stabila si satisfacatoare din punct de vedere financiar pentru tineri. "Pentru ca nu a fost gasita o solutie viabila pentru ei, multi isi pierd curajul si se complac in situatii de genul "ma sprijina parintii", astfel incit se poate intimpla sa ajunga la maturitate fara sa stie sa faca mare lucru.

As dori sa punctez insa o alta problema pe care o au atit tinerii de la noi, cit si cei din statele din Vest sau Est, anume lipsa participarii lor la viata economica, sociala, culturala sau politica. De la disparitia Ministerului Tineretului si Sportului, in Romania nu mai exista o politica de tineret coerenta, care sa fie promovata de institutiile statului, nu mai exista acelasi sprijin pentru organizatiile de tineret, iar fondurile alocate sint ridicole.

Principalele organisme de stat care se ocupa in acest moment cu munca de tineret sint: ANT - Autoritatea Nationala pentru Tineret - din punctul meu de vedere un hibrid rezultat din disparitia Ministerului Tineretului si Sportului si unirea Departamentului Tineret cu cel al taberelor scolare! Un sistem greoi, centralizat, care nu reuseste sa faca fata solicitarilor organizatiilor de tineret.

O alta institutie este ANSIT - Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor, care inglobeaza trei foste institutii - Centrul de Studii si Cercetari pentru Tineret, Centrul de Informare si Consiliere pentru Tineret INFOTIN si Agentia pentru Cooperare Europeana in Domeniul Tineretului EUROTIN. Aceasta institutie este cea care gestioneaza Programul TINERET in Romania, un program al Uniunii Europene pentru incurajarea schimburilor culturale si informationale dintre tineri in toata Europa", explica Elena Lotrean, presedintele Organizatiei Crispus din Sibiu.

Tatonari internationale

Se pare ca programul TINERET este in momentul de fata singurul care finanteaza in adevaratul sens al cuvintului proiecte de mobilitate ale tinerilor. Dar cum orice minune tine doar trei zile, apare si aici problema financiara, cu care organizatiile se confrunta de ani intregi - proiectele sint aprobate, eventual se ofera finantari in valoare de 20.000- 30.000 euro, in vreme ce rambursarea urmeaza dupa 8-10 luni de la terminarea acestora.

"Asta da incurajare a organizatiilor sa se inhame la desfasurarea unor proiecte. Din pacate, in ultima vreme nu a mai existat o comunicare eficienta intre aceste institutii ale statului si organzatiile de tineret, informarile oficiale de la ANT sau ANSIT, in cazul in care ajung la organizatii, sint mai mult decit confuze. Prin aceasta institutiile si-au pierdut capacitatea de a ajunge la tineri, ceea ce este chiar obiectivul lor", explica Elena Lotrean.

Munca de nevoie

Pentru aproape trei sferturi din tinerii actuali, munca este "ceva necesar pentru a-si cistiga existenta", arata studiul Metro Media Transilvania, in timp ce doar 31 la suta privesc munca drept "un mijloc prin care isi pot realiza visele". Este probabil si unul din motivele pentru care salariile bune conteaza pentru tineri in proportie de 85 la suta in acceptarea unui loc de munca, pe locul doi urmind siguranta pe care o reprezinta postul respectiv (35 la suta). Nivelul scazut de multumire al tinerilor care muncesc este cauzat de lipsa posibilitatii de afirmare (32 la suta nemultumiti), a sanselor de promovare (31 la suta nemultumiti) si de faptul ca nu se simt liberi de a lua decizii (24 la suta nemultumiti). Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.219 tineri, reprezentativ pentru tinerii cu virste cuprinse intre 14 si 29 de ani.

Reteta succesului: parinti instariti, relatii si noroc

Ani de-a rindul guvernantii promit mare interes si sprijin pentru tineri, dat fiind ca ei sint "sansa tarii". Cu toate acestea, generatiile de sacrificiu par sa nu se mai termine, valurile de imigranti se indreapta constant spre Occident, iar tinerii mai adaptati vremurilor tulburi din tara pentru ca n-au alta alternativa se confrunta cu numeroase probleme, cot la cot cu parintii lor, care adesea ii privesc neputinciosi. Ionut Iavor, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Tineret, este insa optimist in ce priveste noua generatie: "Mi se pare evident faptul ca tinerii de azi au infinit mai multe sanse, mai multe oportunitati decit cei de dinainte de 1989. Nivelul asteptarilor tinerilor de azi este mult mai ridicat, iar ei sint mult mai determinati sa-si atinga obiectivele. Nu consider ca actuala generatie de tineri este una de sacrificiu si cred ca generatia de care vorbim nu are sanse concrete de adaptare la situatia actuala, ci de a realiza mult mai mult, de a imbunatati semnificativ situatia actuala a tarii". Insa tinerii, dupa cum arata acelasi sondaj, cred ca secretul reusitei personale depinde in primul rind de provenienta dintr-o familie instarita (47 la suta), de calificare sau studii cit mai inalte (40 la suta), de multa munca (34 la suta), dar si de a cunoaste oameni bine situati (32 la suta) si de noroc (30 la suta).

"Fireste ca siguranta financiara pe care o da un sprijin substantial din partea familiei este dorita de orice tinar pentru ca ii ofera foarte multe optiuni pentru viitor. Mi se pare foarte interesant insa ca tinerii considera ca celelalte doua conditii pentru a reusi in viata sint calificarea cit mai inalta si munca", explica Ionut Iavor.

Potrivit aceluiasi sondaj, 48 la suta din tineri nu s-au gindit niciodata sa initieze o afacere pe cont propriu. Din cei 49 la suta care s-au gindit la asta, 66 la suta nu au facut nimic practic in acest sens, 19 la suta au incercat sa faca ceva, dar nu au reusit, 11 la suta au reusit partial, in timp ce doar 5 la suta au reusit in totalitate. "Nu cred ca reprezinta o problema procentul tinerilor care au reusit sau nu au reusit sa demareze o afacere, ci mai degraba faptul ca doar 17a din tineri au incercat sa porneasca o afacere. In acest sens, una dintre prioritatile Autoritatii Nationale pentru Tineret este dezvoltarea spiritului si aptitudinilor antreprenoriale in rindul tinerilor, iar proiectele cu aceasta tema sint finantate cu prioritate", conchide vicepresedintele ANT.

Sprijinul care nu mai vine

O alternativa ar fi organizatiile de tineret. "Seminariile si cursurile de formare pe diverse teme - acea educatie non-formala pe care tinerii o pot dobindi in organizatii. Iar din planul exterior fac parte activitatile practice. Organizatiile de tineret de astazi sint insa mult mai slabe decit in trecutul apropiat - 2-3 ani, atit din cauze interne, cit si externe. Tinerilor le este de obicei frica sa-si spuna punctul de vedere, iar atunci cind o fac, o fac cu caciula in mina. Mai toate institutiile statului ii ignora (desi se facea atita parada de promovarea tinerilor) tocmai pentru faptul ca sint tineri, iar ceea ce ar putea spune ei nu prea conteaza. In alte tari, organizatiile de tineret sint foarte puternic sustinute de stat si nu vorbim neaparat de nivelul national, cit de cel local, poate cea mai importanta dimensiune a muncii de tineret. In Belgia, Franta, Marea Britanie etc. exista fonduri de la bugetele locale special pentru programe si proiecte de tineret. Multe firme mari aloca, de asemenea, sprijin financiar pentru tineri. In Franta, Caile Ferate Franceze au infiintat un fond destinat mobilitatii tinerilor, prin care se finanteaza calatoriile acestora in scopuri educationale si culturale", explica Elena Lotrean.

Numarul somerilor, in crestere

"In esantionul 14-18 ani, marea majoritate a tinerilor urmeaza cursuri preuniversitare, iar in esantionul 18-23 ani exista un procent semnificativ care urmeaza cursuri postliceale sau universitare", sustine Ionut Iavor, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Tineret. "Sondajul nu a relevat procentele pentru aceste esantioane, dar avind in vedere faptul ca cea mai mare parte a tinerilor intre 14 si 23 ani urmeaza o forma de invatamint este firesc ca procentul celor care nu lucreaza sa fie foarte mare. Astfel, procentul de 60% al tinerilor care nu lucreaza este de fapt o medie intre procentul, foarte mare, al tinerilor intre 14 si 23 ani care nu lucreaza si cel, mult mai mic, al tinerilor intre 23 si 29 ani", afirma vicepresedintele ANT. Datele de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca arata insa ca numarul somerilor (cei care nu urmeaza o forma de invatamint) cu virste pina in 25 de ani este in crestere. Astfel, anul trecut, media anuala a somerilor indemnizati din aceasta categorie de virsta a fost de 51.720, in timp ce anul acesta pina in luna septembrie s-a inregistrat o medie de 118.261 de someri sub 25 de ani, indemnizati si neindemnizati, aflati in evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca.

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.