Business15 Noiembrie 2004de Gheorghe Cercelescu

Lectura de 5 minute

Dolarul american este pe cale sa declanseze o criza fara precedent pe pietele financiare internationale. Semnalele de alarma s-au inmultit dupa ce George W. Bush a obtinut un nou mandat la Casa Alba. In prima sa iesire la rampa, presedintele reales a lasat sa se inteleaga ca politica economica a Statelor Unite nu se va schimba in urmatorii patru ani. Reducerea uriaselor deficite bugetare si de cont curent nu va fi deci nici in viitor o prioritate pentru administratia americana, care, asa cum a demonstrat si pana acum, nu pune la inima degringolada dolarului, care a pierdut in ultimii doi ani 30% din valoarea sa. Ceea ce este bun pentru americani nu e insa si pentru principalii lor parteneri comerciali.

Europenii ridica tonul la americani, carora le reamintesc responsabilitatile pe care le au fata de propria moneda. Washingtonul nu intarzie sa-si reafirme atasamentul fata de "politica dolarului forte". Pentru ca, daca ar marturisi ca are nevoie ca de aer de deprecierea dolarului, biletul verde s-ar prabusi. Intr-adevar, Statele Unite nu au interesul sa intervina pentru a opri slabirea dolarului in raport cu principalele valute. Motivul este deficitul bugetar. Dezechilibrul finantelor publice este produsul unor politici contradictorii. Administratia Bush a redus considerabil impozitele si, implicit, veniturile statului in timpul primului sau mandat. O asemenea politica a lasat mai muti bani la dispozitia populatiei pentru consum si a intreprinderilor pentru investitii, ceea ce a dat un plus de vigoare unei economii aflate in pierdere de viteza. De regula, cand veniturile publice se reduc, cheltuielile statului sunt tinute pe loc sau chiar reduse. Americanii, presati si de factori care nu depind de ei, au ignorat asemenea randuieli. Cheltuielile - atat militare, cat si cu subventionarea unor sectoare economice, cum este agricultura - au crescut foarte mult.

Rezultatul este un deficit public gigantic, de aproape 6% din PIB. Un PIB care a depasit 10.000 de miliarde de dolari. Americanii, ca si europenii sau asiaticii, nu consuma numai produse indigene. Dezechilibrul intern se translateaza astfel pe plan extern. Deficitul comercial american a devenit si el urias: aproape 500 miliarde de dolari in 2003. O asemenea evolutie este o sursa de ingrijorare pe termen lung, pentru ca releva dependenta Statelor Unite de finantarile externe, indeosebi din Asia. China, de exemplu, a reprezentat un sfert din deficitul comercial inregistrat anul trecut de SUA. Pentru a reduce dezechilibrul extern, Washingtonul lasa dolarul sa piarda din valoare. Deoarece cu cat dolarul se ieftineste cu atat produsele americane devin mai atractive pe pietele tarilor ale caror monede se scumpesc in raport cu biletul verde. Prin deprecieri competitive exporturile acopera mai mult importurile, iar deficitele comerciale americane se reduc. Dar cu un pret deloc neglijabil suportat de celelalte tari, inclusiv de cele europene.

Aprecierea excesiva a euro fata de dolar este considerata deosebit de preocupanta atat la Paris, cat si la Berlin, desi cresterea in greutate a monedei europene nu are numai dezavantaje. Un euro puternic slabeste tensiunile inflationiste si atenueaza impactul scumpirii petrolului, al carui pret este calculat in dolari. Socotelile europenilor arata insa ca dezavantajele sunt mult mai mari decat avantajele deprecierii dolarului. Sporirea continua a valorii euro face tot mai dificila patrunderea produselor europene pe pietele internationale, tocmai intr-un moment cand cele mai importante economii din regiune, in frunte cu cea germana, sunt aproape total dependente de exporturi pentru ritmurile lor de crestere, si asa modeste. Interventiile de pe pietele financiare se concentreaza de la o vreme exclusiv pe deficitele americane, fapt ce risca sa transforme actuala faza de depreciere a dolarului intr-o veritabila criza de incredere in moneda americana.

China si Rusia au inceput deja sa converteasca dolari in euro, dupa modelul altor tari, care au anticipat mai din timp ca razboaiele din Afganistan si Irak vor accentua deprecierea biletului verde. Mai mult, Rusia - primul producator mondial de gaze naturale si al doilea de petrol - intentioneaza sa lege preturile produselor energetice pe care le exporta de euro, care ar inlocui astfel dolarul. Dupa caderea comunismului, Moscova si-a fondat cresterea economica pe petrol si gaze, care reprezinta de-acum un sfert din PIB. In asemenea conditii, o posibila scadere mai pronuntata a pretului petrolului ar da peste cap ambitioasele proiecte ale Kremlinului, care si-a propus sa dubleze productia globala intr-un deceniu. De aceea, Rusia exercita presiuni asupra celorlalte tari exportatoare de petrol in vederea cresterii pretului, inclusiv prin schimbarea monedei de calcul. Se pare ca eforturile Moscovei nu sunt zadarnice. In Orientul Mijlociu se vorbeste tot mai insistent despre un posibil acord intre tarile OPEC de a folosi euro in tranzactiile lor cu petrol. Daca "cei 11" vor reusi sa ajunga la o asemenea intelegere si sa o puna in aplicare, s-ar crea un scenariu de cosmar pentru economia mondiala. Tarile consumatoare ar fi nevoite sa schimbe masiv dolari in euro, ceea ce ar produce caderea libera a monedei americane.

In acelasi timp, noua scumpire a barilului, determinata de schimbarea monedei de calcul, ar determina ajustari brutale ale dezechilibrelor financiare internationale, cu consecinte dramatice, indeosebi pentru economiile fragile, cum este si cea a Romaniei. In cei 15 ani de tranzitie, economia romaneasca a suferit putine schimbari structurale. Romania figureaza si astazi printre tarile cu cel mai mare consum de energie pe unitatea de produs intern brut. Din cauza eficientei foarte slabe a consumului, importurile de energie au crescut an de an, ceea ce a ridicat tot mai mult gradul de vulnerabilitate al economiei la fluctuatiile de preturi de pe piata internationala. O criza majora a petrolului ar lovi in plin Romania, descoperita complet la astfel de socuri.

Adevarul

Sursa: Adevarul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.