Romania inghite valuta turistilor

Romanii sint mai economi cind merg in vacanta in strainatate decit turistii care vin in Romania. Pentru prima oara dupa 1989, strainii care au vizitat Romania in primele 11 luni ale anului trecut au cheltuit cu 145 de milioane de euro mai mult comparativ cu romanii care au mers in vacanta peste granita.

Conform datelor prezentate de presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism, Ovidiu Iuliu Marian, strainii au cheltuit pe pachetele turistice din Romania 688 de milioane de euro in 2005, in timp ce romanii au cheltuit 543 de milioane de euro in afara granitelor. Cresterea numarului de turisti romani care pleaca in strainatate nu mai pare a fi o problema, iar explicatia este simpla. "Romanii prefera pachete turistice in care totul este inclus, astfel incit sa nu mai cheltuie mult in locurile in care merg", spune Mircea Draghici, secretar general al asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism.

Cresterea turismului de afaceri, care aduce persoane cu venituri mari, a creat acest plus, deoarece in afara de cheltuielile de cazare si transport, acestia dispun de resurse financiare pentru cumparaturi si servicii scumpe. Astfel, cresterea interesului companiilor pentru Romania se dovedeste benefica si in turism, deoarece si acestia tot turisti sint, insa nu vin pentru relaxare, ci pentru afaceri.

Minunea postrevolutionara

Acest plus de 145 de milioane de euro reprezinta o premiera pentru Romania de dupa 1989. "Este pentru prima data dupa 16 ani cind, din punct de vedere turistic, balanta de plati este pozitiva, in primele 11 luni inregistrindu-se un excedent de circa 150 de milioane de euro", a spus Ovidiu Iuliu Marian. Suma cheltuita de turistii straini este cu 98,84% mai mare fata de perioada similara a anului trecut, in vreme ce suma cheltuita de romani in alte tari a crescut cu doar 43,27%. Situatia s-a imbunatatit comparativ cu 2004, cind romanii au cheltuit circa 423 de milioane de euro, fata de 396 de milioane cit au scos din buzunare turistii straini. Cel mai mare deficit in balanta de plati pentru turismul romanesc a fost inregistrat in 1998: 198 de milioane de euro.

De unde vin

Principalele piete de pe care provin turistii straini sint cele europene, in special Germania, tarile nordice, Franta, Italia si Marea Britanie. Din afara Europei, cei mai multi turisti vin din Japonia, SUA si Canada. Oficialii ANAT au spus ca de pe aceste piete se inregistreaza o crestere constanta de 25% pe an. De asemenea, un segment important, aflat si el in crestere, este cel al turistilor veniti in croaziere, atit cele dunarene, cit si acostari ale companiilor oceanice in Constanta. Pentru croazierele dunarene, ANAT estimeaza o crestere de 25% in 2005, fata de 2004. Majoritatea turistilor de croaziera au venit din tarile de limba germana (Germania, Austria), urmati de cei SUA, Elvetia, Marea Britanie, Franta si tarile scandinave.

Interesant este ca numarul strainilor care au venit in Romania a crescut de la an la an: "Evolutia numarului de vizitatori in Romania indica o crestere de circa 18% in sezonul 2003/2004, cind au venit 6,6 milioane de vizitatori, fata de sezonul 2002/2003, cind au venit 5,59 milioane de vizitatori. Numarul romanilor care pleaca in strainatate a atins nivelul de 6,9 milioane in perioada 2003/2004, in crestere cu peste 7% fata de perioada 2002/2003", spune Ovidiu Iuliu Marian.

Unde merg

Zonele pitoresti sint preferatele strainilor. "Cele mai solicitate pachete au fost cele de turism rural si circuitele", spune Mircea Draghici. Cele mai solicitate zone pentru circuite sint Bucovina (pentru vizitarea manastirilor) si Maramuresul. Conform oficialilor ANAT, in ordinea preferintelor, pentru turistii straini urmeaza evenimentele, turismul balnear, muntele, Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.

"Turistul strain care vine cu preponderenta in Romania are cistiguri medii si este interesat, in special, de circuite naturale, culturale si istorice. Cam acesta este si profilul turistului roman care pleaca afara. Sigur, sint si din segmentul de top, care prefera sa vina in Romania la vinatoare, dar si romani care pleaca in circuite exotice, la un pret destul de mare", a mai spus Ovidiu Iuliu Marian.

Plus pe conferinte

O contributie la aceasta crestere a avut-o dezvoltarea industriei de conferinte. "Fata de 2004 s-a inregistrat o crestere de 7-10% din punct de vedere valoric. Probabil ca incasarile se situeaza in jur de 40 de milioane de euro, insa este o estimare prudenta", spune Radu Cimponeriu, presedintele Romanian Convention Bureau.

Acesta considera ca domeniul se va dezvolta si in anii urmatori, in conditiile in care se vede o preocupare a investitorilor din industria hoteliera pentru dezvoltarea facilitatilor necesare organizarii de conferinte. Aceasta ramura este importanta deoarece la astfel de evenimente, precum conferintele sau expozitiile, vin cetateni straini cu putere de cumparare si care dispun de sume consistente pentru cheltuielile conexe. Operatorii se asteapta ca si in anii urmatori cresterea sa continue.

Pirtii de sute de milioane de euro

Turismul montan nu se ridica inca la nivelul asteptarilor, chiar daca in ultimii ani situatia a evoluat in bine. Interesul turistilor straini pentru statiunile montane nu este inca prea mare. "Investitiile care s-au facut in instalatiile de transport pe cablu erau necesare. Vin turisti straini, insa nu in numar foarte mare. Noi nu prea avem circuite de mare dificultate", spune Mircea Draghici. Pentru acest an se anunta insa investitii spectaculoase. ANT isi propune realizarea programului Super-schi in Carpati, care prevede investitii de zeci, poate chiar sute de milioane de euro pentru modernizarea pirtiilor din Poiana Brasov, Predeal, Busteni, Azuga, Sinaia, dar si din alte zone.

"Anul acesta vom reusi, pentru prima oara in ultimii 15 ani, sa atragem investitii ca si valoare exacta, pe concepte. Este cazul programului destinat schiului, dar si cazul programelor pentru corelatia Delta - Litoral, al celor destinate turismului balnear, in care cred foarte mult, si al programului Sibiu - capitala culturala europeana in 2007", spune Ovidiu Iuliu Marian, citat de Rompres.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe