Prezenta unor investitori privati in Consiliile de Administratie ale Loteriei Romane si Imprimeriei Nationale, care sa garanteze transparenta afacerilor celor doua companii ce vor fi cotate la Bursa, este deocamdata sub semnul intrebarii. Statul va pastra pachetul de control si va dicta componenta Consiliului.

Statuia domnului Popescu, misteriosul castigator la 6 din 49, troneaza maestuos in sala de protocol a Loteriei Romane alaturi de tablouri ale unor pictori care au imortalizat jocul de noroc pe panza. Sediul de unde se imparte hazardul romanesc si se pompeaza saptamanal adrenalina la milioane de romani pare ca nu are nimic in comun cu o agentie de loto. Unii ar spune ca e luxos, dar directorul general Nicolae Cristea sustine ca e vorba de o investitie. "Am dat 12 milioane de dolari, iar acum face cel putin dublu", calculeaza Cristea. Un lucru e sigur: Loteria e mai pazita decat Banca Nationala. Parintele lozului in plic modern pare un individ uns cu toate alifiile profesionale. Isi cunoaste interesele, nu-l sperie spectrul vanzarii actiunilor, ba chiar e bucuros. Cu o singura conditie: statul sa-si pastreze monopolul. "Vanzand actiuni atat pe bursa, cat si salariatilor, statul ar obtine bani pe actualele active, iar, in paralel, mentinand monopolul, ar avea de castigat sume impresionante".

El este enervat de declaratiile potrivit carora Loteria se privatizeaza. "Nu e vorba de asa ceva, ci, in primul rand, de o vanzare de actiuni catre salariati", sustine Cristea.

Adriana Vladescu, directorul juridic, arata ca subiectul vanzarii actiunilor Loteriei "a devenit de actualitate in momentul in care Guvernul si-a asumat raspunderea pe Legea nr. 247 pe 2005, act normativ cerut de Uniunea Europeana". Actul normativ respectiv a permis infiintarea fondului Proprietatea, destinat platii despagubirilor acordate fostilor proprietari ale caror imobile nationalizate nu pot fi restituite in natura. Acum, 20% din actiunile Loteriei Romane si ale Imprimeriei Nationale vor intra in componenta fondului Proprietatea.

In ultimii 15 ani, atat Loteria, cat si Imprimeria Nationala au fost folosite ca instrumente electorale, in conditiile in care legea le obliga sa-si distribuie profiturile, sau chiar o parte din venituri in cazul Loteriei pentru sustinerea sportului sau pentru alte necesitati sociale. In 2005, de exemplu, Loteria a investit 3,2 milioane de euro in reconstructia Stadionului National. Pentru celebrul program de constructie de sali de sport s-au investit anul trecut 24 milioane de euro. si din banii Imprimeriei Nationale s-au alocat fonduri pentru victimele inundatiilor. Bugetul companiei este, de altfel, "la dispozitia" Ministerului Finantelor, care beneficiaza adesea de avantajele fondului mare de protocol al Imprimeriei.

In astfel de conditii, putem sa consideram ca vanzarea de actiuni catre investitori privati ar putea fi considerata benefica, reprezentantii acestora putand, in cazul in care vor fi acceptati in CA, sa verifice destinatia banilor. Acest lucru este strict necesar pentru eventualii investitori care ar dori sa achizitioneze pe Bursa titluri ale celor doua firme. Acestea se numara printre cele mai profitabile companii din Romania, dar profitul nu este intotdeauna suficient in decizia de cumparare a unei actiuni.


Despre autor:

Capital

Sursa: Capital


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.