Razboiul taxelor din telecom

Nu mai e un secret pentru nimeni ca, dincolo de cresterile spectaculoase, cu care se lauda autoritatile si de care se bucura actionarii, industria telecomunicatiilor din Romania trece printr-o faza plina de conflicte. Atat intre operatori cat si intre operatori si Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. In joc sunt sume mari, cu multe zerouri, iar in batalii sunt aruncate toate armele disponibile. Fie ele permise sau nu. Simplificand lucrurile, avem de o parte giganti precum Orange, Vodafone si OTE iar de cealalta parte operatorii noi si ANRC.
Iar undeva intre cele doua parti se afla clientii operatorilor care asteapta servicii noi si mai bune, pentru tarife mai mici. Miza razboiului este aceea a taxelor de interconectare, iar bataliile sunt in toi.

Interconectare, interconectare, interconectare. Acesta esubiectul zilei in industria telecomunicatiilor autohtone si asa va si ramane inca pentru mult timp. De ce atata pasiune si atat consum de energie? Nu e de mirare daca ne gandim ca majorarea sau scaderea cu doar zece centi a acestui tarif se masoara in profituri sau pierderi de milioane si zeci de milioane de dolari sau euro. Iar daca in joc se afla giganti ca OTE, Orange si Vodafone, se poate usor intelege dimensiunea "jocului". Principala tinta a acestui articol, care se doreste a fi cat se poate de obiectiv, este aceea de a informa si a ajuta publicul sa inteleaga ce se intampla in industria telecom, fie numai si prin explicarea procesului de interconectare si a publicarii, spunem noi, a acelei largi "palete" de puncte de vedere privind subiectul interconectarii.

Cine cu cine si de ce

Atentia industriei este atrasa in acest moment de disputa, ajunsa in instanta, dintre Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) si Romtelecom, miza fiind reducerea tarifelor de interconectare ale fostului monopol de telefonie fixa. Un alt mini-conflict este acela dintre ANRC si Connex Vodafone si Orange, prin care cele doua companii contesta in instanta o amenda administrativa impusa de Autoritate pentru ca nu a primit in termenul solicitat unele date de la cele doua firme.

Mai putin vizibil pentru moment este un conflict in care ANRC nu este parte directa decat prin faptul ca unele decizii ale sale sunt contestate in instanta. Partile direct implicate in proces sunt compania Netmaster Communications SRL, un operator nou (alternativ) si companiile Connex Vodafone si Orange, subiectul fiind tarifele de terminare a apelurilor in retelele mobile.

ANRC nu se afla de una singura in aceste batalii, fiind sprijinita de consultanti de renume: un consortiu condus de Interconnect Communications (ICC), care a lucrat cu Europe Economics si KPMG Romania, precum si Ovum Limited. De notat este ca Europe Economics este firma care a realizat un model adaptabil bottom-up ed LRIC pentru Comisia Europeana, care este considerat un best practice european.

"Avocati" ai ANRC

Unul dintre sustinatorii Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii este Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP). Stimulata de un apel adresat Asociatiei de compania Netmaster, ANISP a emis in cele din urma un punct de vedere, prin care sprijina demersurile ANRC de eliminare a distorsiunilor structurale ale pietei de servicii de comunicatii electronice.

Potrivit lui Mihai Batraneanu, presedintele Asociatiei, "este in avantajul sectorului comunicatiilor electronice, dar mai ales al beneficiarilor acestor servicii, ca piata sa functioneze intr-un mediu concurential deschis, echilibrat prin care sa fie asigurate conditii egale tuturor actorilor din piata. In acest sens, ANISP considera ca este necesara impunerea imediata si pentru toti operatorii din piata a unui nivel de tarifare egal pentru serviciile de terminare a apelurilor nationale si internationale in retelele operatorilor cu putere semnificativa pe piata. Credem ca prin normele si deciziile emise, ca si prin actiunile intreprinse in ultima perioada, ANRC limiteaza comportamentul cu tendinta oligopolista si monopolista al operatorilor desemnati cu putere semnificativa pe piata, promovand astfel crearea unui mediu concurential corect si in concordanta cu directivele UE".

Un alt sustinator al ANRC este Asociatia Operatorilor de Telecomunicatii din Romania, care se afla intr-o situatie, sa-i spunem, interesanta. Fostul sau presedinte este actualul sef de la ANRC, iar principalul sau sponsor este... Romtelecom. Iar daca am fi carcotasi am putea spune si ca membrii ANISP au separat interesul sa intretina bune relatii pesonale si de afaceri cu marii operatori de telefonie, si doar impreuna, nu chiar convingator, sa sustina ANRC. E drept, aceste lucruri le-am spune doar daca am fi carcotasi.

"Cazul" Netmaster

Desigur, unul dintre cei mai puternici sustinatori ai ANRC, si care a si provocat in buna masura reactia ANISP, este compania Netmaster Communications. Iar reprezentantii sai, Alexandru Albu - director executiv si Sanjay Bhasin - director general, nu se feresc sa utilizeze cuvinte tari. Iata ce spun cei doi: "La finele anului 2004, societatea noastra a formulat in fata ANRC doua sesizari, fiecare avand, printre altele, cate un capat de cerere prin care solicitam obligarea operatorilor Mobifon SA, respectiv Orange Romania SA la negocierea si incheierea unui acord avand ca obiect interconectarea cu reteaua publica de telefonie mobila a celor doi operatori in vederea terminarii la punctele mobile din reteaua acestora a apelurilor originate in retelele altor furnizori din Romania precum si a celor originate in afara Romaniei, la tariful de maximum 10 centi USD/minut, asa cum este specificat in Deciziile impuse celor doi operatori de catre ANRC. In urma presiunilor puternice pe care cele doua societati le-au exercitat in intervalul de timp dintre depunerea celor doua plangeri si Decizia Finala, intarziata aproape 9 luni de zile, au aparut spre consultare, pe pagina web a ANRC, proiecte de Decizie pentru modificarea Deciziilor initiale, prin care se "propunea" lasarea la discretia companiilor Orange, Mobifon si Romtelecom negocierea libera a tarifului pentru terminarea apelurilor provenite din afara tarii. In urma scandalului generat de cei care au raspuns la apelul Netmaster de a nu fi de acord cu continuarea acestor practici monopoliste, Autoritatea a hotarat suspendarea acestui proiect si dupa inca cateva luni de analiza, ANRC a ajuns la concluzia finala prin doua Decizii emise in cazul celor doi operatori GSM Mobifon SA si Orange Romania SA: Prin Deciziile nr. 1284 si 1285/EI/19.08.2005 emise in solutionarea sesizarilor cu care a fost investita, ANRC a admis cererile formulate Netmaster Communications obligand cei doi operatori sa negocieze si sa incheie cu societatea Netmaster acordul de interconectare in vederea terminarii la punctele mobile din reteaua acestora a apelurilor originate in strainatate la tariful de 10 centi US/minut, precum si in retelele altor furnizori din Romania. In acest moment, atat Mobifon SA, cat si Orange Romania SA au contestat la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal cele doua decizii emise de ANRC. Cei doi operatori au cerut anularea Deciziilor Finale emise de ANRC si de asemenea au cerut Curtii de Apel, pana la finalizarea actiunii fondului in ambele cazuri, suspendarea aplicarii celor doua decizii".

Acuzatii in afara zonei de... "acoperire"

Dupa "stimulul" numit Netmaster, ANISP a hotarat sa publice un punct de vedere referitor la subiect, in care sustine ANRC si aduce acuzatii, inca neprobate, la adresa greilor pietei. Iata ce spune Mihai Batraneanu: "Modul de aplicare al reglementarilor in vigoare si de calcul si impunere a tarifelor de terminare a traficului de voce in retelele operatorilor mentionati a fost si este unul defavorizant si in discordanta cu normele in vigoare, iar operatorii de servicii de comunicatii intrati pe piata serviciilor de voce dupa 2003, majoritatea membrii ai Asociatiei noastre, sunt supusi presiunilor si impiedicati sa concureze in conditii egale cu operatorii dominanti pe aceasta piata. (...) Luand la cunostinta cauza aflata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, ANISP considera ca ANRC a elaborat Deciziile 1284 si 1285/EI din 19-aug-2005 cu buna credinta si in spiritul deschiderii pietei de terminare a traficului international pe retelele mobile din Romania, in conformitate cu spiritul si litera cadrului de reglementare existent, in timp ce operatorii de telefonie mobila, solidari, forteaza neaplicarea prevederilor legale in vigoare, genereaza si alimenteaza un comportament oligopolic pe piata in sensul mentinerii unor practici neconcurentiale".

Greii pietei despre ANRC: prea mult, prea repede, prea repede...

"Demersul ANRC reprezinta de fapt un proces de orientare pe costuri a tarifelor de gros (de terminare a apelurilor in reteaua Connex Vodafone), acest lucru putand insemna si cresterea acestor tarife, nu doar reducerea lor", atrage atentia Mihai Tarniceanu, Manager Business Strategy and Regulatory Affairs la Connex Vodafone. Iar semnalele catre ANRC continua: "In Romania, tarifele de terminare in retelele mobile impuse de catre ANRC sunt cele mai mici din Europa, ceea ce a creat un dezechilibru intre piata din Romania si cea Europeana. Consideram ca ar fi binevenit ca viitoarele interventii ale ANRC sa tina cont atat de practicile din tarile UE, cat si de evolutiile acestor tarife pe plan european".

La aceeasi intrebare, privind comentariul/replica Orange Romania la initiativa si calendarul ANRC de a impune o reducere a tarifelor de terminare a apelurilor in retelele celor doi operatori de telefonie mobila desemnati cu putere semnificativa pe piata, raspunsul lui Dorin Odiatiu, International Business and Interconnection Manager la Orange a fost ceva scurt, dar nu lipsit de semnificatii: "Cunoastem intentia ANRC de a folosi metoda costurilor incrementale pe termen lung pentru fundamentarea pe costuri a acestor tarife. Romania deja are cele mai joase tarife de terminare din Europa. Mai trebuie precizat ca, urmare a analizei de piata, ANRC a desemnat pe toti cei patru operatori mobili ca avand putere semnificativa pe piata terminarii de apeluri in propriile retele".

Cum era de asteptat, Dan Pazara, Director Corporate Affairs la Romtelecom este cel care a avut cele mai multe de raspuns la intrebarile noastre. "Supra-reglementarea este cel mai mare pericol. Obiectivul infiintarii ANRC a fost asigurarea unei piete cu competitie libera, care ar functiona in beneficiul tuturor clientilor din Romania. Prin tot mai multe interventii pe piata se obtine de fapt o distorsionare a acestei competitii", spune Pazara. Care considera, sustinut de cifrele calculate de companiei sa ca, "in cazul tarifelor de interconectare impuse Romtelecom compania este obligata sa opereze in pierdere reteaua sa, in timp ce competitorilor, care nu se confrunta cu cheltuielile de intretinere sau necesitatile de investitii ale Romtelecom, li se permite utilizarea retelei la un pret mai mic cu 20% decat costurile Romtelecom. Pentru noi aceasta masura echivaleaza cu a dezavantaja cei 4,2 milioane clienti Romtelecom. Mai ales ca nu se poate pune problema unei lipse de colaborare din partea Romtelecom, care a propus din primul moment o reducere consistenta a tarifelor de interconectare. Din pacate s-a preferat ca acestea sa fie scazute la un nivel care nu este rezonabil".

Sagetile catre ANISP si Netmaster

Cum ANISP sustinea in mesajul sau ca membrii sai "sunt supusi presiunilor si impiedicati sa concureze in conditii egale cu operatorii dominanti pe aceasta piata", i-am intrebat pe reprezentantii "dominantilor" cum comenteaza afirmatiile asumate de Mihai Batraneanu.
Mihai Tarniceanu, Manager, Business Strategy and Regulatory Affairs la Connex Vodafone a fost de aceasta data extrem de expeditiv: "Punctul de vedere formulat de ANISP este rezultatul unei intelegeri partiale si subiective in interesul acestui grup fata de procesul de reglementare, si a impactului pe care acestea le pot genera. Acesta este rezultatul unor interese pe termen scurt fara o legatura cu o dezvoltare durabila intr-un climat competitiv".
Orange Romania a privit cu mai multa rezerva subiectul, Dorin Odiatiu, International Business and Interconnection Manager fiind de parere ca "Dat fiind ca procesul se afla in curs de desfasurare, nu credem ca este oportun sa detaliem pe aceasta tema. In ceea ce priveste ANISP, trebuie amintit ca acesta nu este implicat in acest proces. ANISP a dat o declaratie in care sprijina pe unul din membrii sai fara a cunoaste in mod direct sensul demersului nostru. Orange Romania considera ca, o data ce ANISP va intelege ratiunile demersurilor noastre, le va sprijini, intrucat actiunea Orange Romania apara si interesul ANISP".

Furtul de identitate

Ceea ce este foarte important de adaugat este ca relatiile operatorilor cu "alternativii" sunt minate de un subiect tratat inca cu multa discretie. Si anume cel al furtului de identitate al apelurilor initiate in afara tarii care reprezinta schimbarea identitatii originii unui apel originat din international de catre operatorii mici pentru a termina acest trafic in mod fraudulos in retelele operatorilor mobili la tarifele de terminare nationale. In momentul de fata nu am reusit sa aflam deocamdata, in mod clar, despre un asemena caz, ceea nu impiedica desigur aparitia si circulatia unor asemenea zvonuri pe seama noilor veniti in piata.

Comentand acest subiect, Dorin Odiatiu ne-a declarat ca "schimbarea de identitate a apelurilor initiate in afara tarii si terminate in reteaua Orange nu poate juca un rol in procesul de interconectare cu operatorii alternativi. Aceasta schimbare nu este permisa de cadrul legislativ in vigoare, contravine intereselor utilizatorilor finali intrucat presupune alterarea calitatii - iar ANRC este singurul abilitat sa ia masuri impotriva fenomenului. Conform deciziilor ANRC, Orange are obligatia de a se interconecta cu toti operatorii alternativi care solicita acest lucru. Respectand aceasta decizie, Orange Romania a semnat deja astfel de contracte cu 27 de operatori, iar alti aproximativ 20 se afla in faza de negocieri. In aceste conditii, nu credem ca se poate vorbi despre reticenta. In ceea ce priveste procesul de interconectare, acesta este unul complex care necesita mai multe etape - probabil din aceasta cauza este perceput de unii operatori alternativi ca intarziat".

Cu gandul la o... vacanta de reglementare sau Deutschland uber alles

Incercand sa va oferim un material cat mai bine documentat, am pus o intrebare usor subversiva celor trei operatori, si anume daca exista un model sau "contramodel" asupra caruia ar trebui sa reflecteze ANRC atunci cand isi elaboreaza strategiile/politicile. Surprinzator, sau nu, am regasit idei comune in cele trei raspunsuri.

Dan Pazara, Director Corporate Affairs la Romtelecom, sustine ca "actuala situatie tensionata intre autoritatea de reglementare si operatorul dominant pe piata telefoniei fixe s-a mai intalnit si in alte tari europene, dar, spre exemplu, Germania prefera sa scuteasca de reglementare Deutsche Telekom pentru ca operatorul sa investeasca intr-o retea de generatie urmatoare ca aceea pe care o avea planificata si Romtelecom".

Dorin Odiatiu, International Business and Interconnection Manager la Orange, se declara "convins ca ANRC este prima interesata ca deciziile sale sa aiba o baza solida si sa nu creeze distorsiuni in piata, ci sa sprijine dezvoltarea sa. In ceea ce priveste riscurile unor masuri neverificate prin experienta directa, trebuie amintit ca Romania a fost prima tara care a adoptat noua Directiva a Comisiei Europene referitoare la comunicatii electronice, iar ANRC s-a implicat activ in elaborarea a numeroase decizii de reglementare - unele dintre ele inaintea majoritatii statelor europene. Acest tip de abordare comporta anumite riscuri inerente. Pentru a evita atat suprareglementarea, cat si un impact nedorit al anumitor masuri de reglementare, Comisia Europeana a elaborat un set de initiative numit "Package for better regulation" (pachet de masuri pentru o reglementare mai buna). Principiul de baza il constituie simplificarea cadrului de reglementare prin metode specifice cum ar fi, de exemplu, studiul de impact. Credem ca abordarea de acest tip ar putea fi benefica si pentru Romania - atat in domeniul telecom, cat si in altele".

Nu inainte de a mentiona faptul ca ANRC a comandat studii de impact privind deciziile sale, sa "ascultam" si punctul de vedere al Connex Vodafone, reprezentat de Mihai Tarniceanu, si care este si cel mai interesant dintre cele trei puncte de vedere, intrucat propune, practic, o vacanta de reglementare.

Sa vedem insa ce spune reprezentantul Connex Vodafone: "Daca o piata perfecta este cea care functioneaza si se dezvolta ca urmare a liberei competitii, putem deduce ca mecanismele de reglementare trebuie sa aiba ca scop si ca rezultat functionarea libera a pietei in care a intervenit. Asadar, principalul beneficiu pe care il poate induce autoritatea de reglementare este revenirea la o piata concurentiala libera, practic la o stare de echilibru si normalitate, si implicit disparitia reglementarilor. Pericolele apar insa daca interventiile in piata nu sunt bine analizate si impactul acestora bine anticipat, putand duce astfel nu doar la intarzierea dezvoltarii unei industrii importante in economia tarii, ci chiar la stoparea investitiilor in dezvoltarea comunicatiilor; nu doar la pierderi financiare semnificative pentru operatori, dar si la pierderi economico-financiare pentru tara si pentru utilizatorii finali. Este destul de dificil de gasit un model sau un contra model, dar putem oferi exemplul Germaniei, unde acest lucru a fost realizat cu o interventie a autoritatii de reglementare minimala, cu mult sub nivelul impunerilor din Romania. Dezvoltarea spectaculoasa a comunicatiilor mobile de pana acum in Romania se datoreaza in principal investitiilor in retelele de comunicatii si a competitiei din piata si nu urmare a unor interventii venite din partea autoritatilor din domeniu. Consideram ca acest model al minimei interventii este de recomandat si nu vedem efectele benefice ale unor interventii care urmaresc obiective pe termen scurt si imediat, si nu pe termen lung, precum si al analizarii impactului punctual si nu global".

Daca am dat Cezarului ce este al Cezarului, ne simtim si noi... indemnati sa facem unele precizari. Prima dintre ele, si poate cea mai importanta, este ca autoritatea de reglementare din Gemania a acordat intr-adevar o asa numita vacanta de reglementare pentru Deutsche Telekom, dar aceasta este valabila doar pentru anumite segmente de piata, iar decizia autoritatii e, se pare, criticata de Bruxelles. Iar vacantele de reglementare din UE sunt generate si de un fapt din istoria (sau nebunia) recenta a industriei comunicatiilor, anume licentele 3G platite cu miliarde de euro de operatorii de telecomunicatii.

Astfel ca lacomia de atunci a autoritatilor este, uneori, explicatia bunavointei manifestate de unele autoritati de reglementare.

In loc de concluzii...

Am spus "in loc de" pentru ca nu e rolul nostru sa facem aceasta, si nu acest lucru ni l-am propus, sa tragem concluzii sau sa emitem sentinte. Am vrea doar sa punem in evidenta faptul ca nu exista un adevar unic, si nici una dintre parti nu se poate lauda ca are "definitiv" dreptate.

Operatorii alternativi sunt de exemplu tratati cu un soi de dispret, dar putini stiu ca pentru a avea acorduri de interconectare cu marii jucatori ai nevoie de o investitie de sute de mii de euro. Dar aceiasi "alternativi", cum sunt marisorii RDS si Astral, recunosc fara jena ca nu au oameni pentru relatii cu clientii si cer rabdare. Romtelecom are probabil dreptate sa lupte impotriva unei scaderi care da apa la moara concurentei, uneori unei concurente care nu poate fi urecheata cand ofera servicii de proasta calitate.

Pana una alta, insa, ANRC isi poate trece in cont o victorie - reducerea tarifelor Romtelecom de la 1 ianuarie. Daca aceasta va duce sau nu la castigarea razboiului, ramane de vazut. Iar in scena se pregatesc sa intre si greii Orange si Vodafone.

Cine e interconectarea si de ce provoaca atatea patimi

Se vorbeste deja relativ mult despre interconectare, iar in perioada ce urmeaza vom auzi cu siguranta si mai multe despre acest subiect. Cum tema nu este una la indemana, am considerat necesar sa publicam mai multe informatii si explicatii, in detaliu, despre ce inseamna acest termen.

Cu speranta ca vom reusi, astfel, sa ajutam pe cat mai multi dintre cei ce nu stiu ce inseamna interconectare sa inteleaga "fenomenul" si astfel sa isi explice unele dintre lucrurile care se intamplain piata.

O intrebare ar putea fi de ce este necesara interconectarea retelelor de telefonie? Sa presupunem ca pe piata romaneasca ar fi prezenti doar doi furnizori de servicii de telefonie. Fiecare dintre cei doi furnizori opereaza cate o retea de comunicatii prin intermediul careia ofera servicii de telefonie propriilor abonati, asa cum este prezentat schematic in imaginea 1.

Cele doua retele sunt independente, nu exista nici o legatura intre ele. In aceasta situatie, fiecare dintre abonatii furnizorului A poate comunica in reteaua furnizorului A cu oricare alt abonat al aceluiasi furnizor.

In cazul in care, pornind de la schema prezentata mai sus, un abonat al furnizorului A doreste sa apeleze un abonat al furnizorului B, apelul sau nu poate avea loc deoarece nu exista nici o legatura intre cele doua retele. Posibilitatile de apel ale fiecarui abonat sunt limitate la clientii aceleiasi retele.

Cum spui alo in alta retea

Dupa interconectare, situatia este cu totul alta. In plus fata de situatia prezentata in prima imagine, in schita a doua sunt prezentate cele doua retele perfect functionale, dar si o legatura intre acestea: legatura de interconectare.

In acest caz, abonatii operatorului A pot suna abonatii operatorului B. Tehnic, un apel initiat de un abonat al furnizorului A catre un abonat al retelei furnizorului B va fi transferat de furnizorul A, prin intermediul legaturii de interconectare, catre reteaua furnizorului B, acesta din urma finalizand (terminand) apelul la terminalul abonatului sau.

Cazul de mai sus exemplifica serviciul de interconectare pentru terminarea apelurilor. Furnizorul A, interesat sa-si interconecteze propria retea cu reteaua B, pentru a putea oferi propriilor abonati posibilitatea de a vorbi cu abonatii retelei B, va trebui sa plateasca furnizorului B costul serviciului de terminare a fiecarui apel. Pretul platit pentru terminarea apelurilor, calculat la minut, se numeste tarif de interconectare. Acest pret este totodata un cost care se regaseste indirect si in factura utilizatorului final, a abonatului (vi-l puteti imagina ca fiind o parte din costul transportului care se regaseste in pretul cu amanuntul al unui produs).
Serviciul de terminare a apelurilor nu este singurul serviciu de interconectare. Pe langa acesta, exista si serviciul de originare a apelurilor.

Interconectarea, una din temeliile tarifelor pentru utilizatorii finali

De ce atata discutie despre interconectare? Nivelul tarifului de interconectare influenteaza intr-o mare masura decizia si capacitatea furnizorilor alternativi de a concura pe piata de telefonie, deoarece marimea tarifului de interconectare poate ridica o bariera pentru abonatii care doresc sa sune in afara retelei. Acestia nu se vor abona la un operator care le ofera apeluri foarte scumpe catre principalele retele de telefonie. Mai concret, nimeni nu s-ar abona la un operator care ar oferi convorbiri fix-mobil sau mobil-alta retea mobila la pretul de doi dolari pe minut, unul din motivele pentru care acest tarif ar fi aplicat fiind si taxa de interconectare impusa de ceilalti operatori.

Reducerea tarifelor de interconectare are scopul de a provoca ieftinirea apelurilor si cresterea traficului.
Un furnizor de telefonie nou-intrat pe piata poate atrage clienti in reteaua sa numai daca le ofera posibilitatea de a suna in alte retele, mai ales atunci cand aceste retele au milioane de abonati. Aceasta situatie da furnizorilor cu mai multi abonati ceea ce numim putere semnificativa pe piata: ei ar putea, practic, sa impiedice intrarea competitorilor pe piata refuzand interconectarea sau practicand tarife de interconectare foarte mari.

Pe pietele caracterizate timp indelungat de prezenta unui operator cu putere dominanta (cum este cazul pietei romanesti de telecomunicatii) tarifele de interconectare nu sunt de cele mai multe ori stabilite in concordanta cu costurile, deoarece: operatorii dominanti pot supraestima costurile, incluzand in tarife costuri nejustificate, determinate de ineficientele structurale si operationale ale companiei sau costuri inexistente. Stabilirea cu acuratete a costurilor de interconectare se poate realiza numai construind modele de calculatie laborioase, ceea ce dureaza de regula 1-2 ani.

ANRC si "interconectarea"cu Mobifon si Orange

Decembrie 2002 - Desemnarea Mobifon si Orange ca operatori cu putere semnificativa pe piata accesului la reteaua proprie de telefonie mobila in vederea terminarii apelurilor (piata pe care nu exista concurenta efectiva). Asa cum au fost identificate de ANRC, pietele terminarii apelurilor in reteaua fiecarui operator includ toate apelurile, indiferent de originea lor (retele fixe, retele mobile, din international) sau de tehnologia utilizata pentru rutarea acestora (2G, 3G).
Martie 2003 - Identificarea unor remedii, care sa previna manifestarea unui comportament abuziv pe o piata unde nu exista concurenta efectiva: transparenta in ceea ce priveste nivelul tarifelor de interconectare; nediscriminare in ceea ce priveste conditiile si serviciile de interconectare oferite beneficiarilor (fata de conditiile si serviciile echivalente oferite intern si fata de cele oferite altor beneficiari); fundamentare in functie de costuri a tarifelor serviciilor de interconectare, prin utilizarea unul model LRIC aprobat de ANRC. (Model LRIC - model de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung); reglementarea temporara a nivelului tarifelor (10 USD centi/ minut), pana la implementarea modelului LRIC.
Decembrie 2003 - Decizii privind regulamentele pentru realizarea modelelor LRIC de tip "top-down" de catre Mobifon si Orange (regulamentele reprezinta ghiduri detaliate de instructiuni privind regulile care trebuie urmate de catre cei doi operatori in dezvoltarea propriului model de cost, pornind de la propriile informatii contabile). Proiectele de decizii au fost publicate spre consultare pe pagina de Internet a ANRC in august 2003.
14 septembrie 2004 - ANRC aplica Mobifon si Orange amenda administrativa pentru nefurnizarea documentatiei modelului LRIC "top-down", in valoare de 15 milioane de lei vechi pe zi, pentru fiecare dintre cele doua firme. Amenda a fost aplicata la mai mult de 6 luni de la expirarea termenului limita la care trebuia predata documentatia modelelor LRIC "top-down".
Octombrie 2004 - Operatorii contesta in instanta sanctiunile ANRC. In procesul cu Orange, Curtea de Apel Bucuresti se va pronunta printr-o sentinta definitiva in cursul acestei saptamani viitoare. Procesul cu Mobifon este in curs de solutionare.
Octombrie 2004 - Martie 2005 - Dezvoltarea modelului LRIC "bottom-up" de catre ANRC.
August 2005 - prezent - Consultare bilaterala cu Mobifon si Orange privind modelul LRIC "bottom-up" dezvoltat de ANRC.
Dupa finalizarea consultarii bilaterale - Consultare publica privind fundamentarea pe costuri a tarifelor de interconectare ale Mobifon si Orange, rezultate din modelul LRIC "bottom-up".
Dupa finalizarea consultarii publice - Decizie privind tarifele de interconectare orientate pe costurile rezultate din modelul LRIC "bottom-up".

Relatia Romtelecom - ANRC, pas cu pas

Decembrie 2002 - Desemnarea Romtelecom ca operator cu putere semnificativa pe piata accesului la retelele publice fixe in vederea originarii, terminarii si tranzitului apelurilor (nu exista concurenta efectiva pe aceasta piata).
Decembrie 2002 - Identificarea de remedii care sa previna manifestarea unui comportament abuziv pe o piata unde nu exista concurenta efectiva: transparenta in ceea ce priveste nivelul tarifelor de interconectare; nediscriminare in ceea ce priveste conditiile si serviciile de interconectare oferite, vizavi de propria retea si fata de terti; fundamentare in functie de costuri a tarifelor serviciilor de interconectare, prin utilizarea unul model LRIC aprobat de ANRC (model LRIC - model de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung); reglementarea temporara a nivelului tarifelor, pana la implementarea modelului LRIC.
Decembrie 2003 - Decizie privind regulamentul pentru realizarea modelului LRIC de tip "top-down" de catre Romtelecom (ghid detaliat de instructiuni privind regulile care trebuie urmate de Romtelecom in dezvoltarea propriului model de cost, pornind de la situatiile sale financiare si propriile informatii contabile); proiectul de decizie a fost publicat spre consultare pe pagina de Internet a ANRC in august 2003.
Aprilie 2004 - Ianuarie 2005 - Dezvoltarea modelului LRIC "bottom-up" de catre ANRC.
Aprilie - Octombrie 2004 - Dezvoltarea modelului LRIC "top-down" de catre Romtelecom.
Decembrie 2004 - Ianuarie 2005 - Revizuirea modelului LRIC "top-down" al Romtelecom, de catre ANRC.
Februarie - Martie 2005 - Reconcilierea modelului LRIC "bottom-up" al ANRC cu modelul LRIC "top-down" al Romtelecom si dezvoltarea modelului LRIC hibrid.
Aprilie - Iulie 2005 - Consultare bilaterala cu Romtelecom si ajustarea modelului LRIC hibrid, in mai multe etape.
Iulie - Octombrie 2005 - Consultare publica privind fundamentarea pe costuri a tarifelor de interconectare ale Romtelecom, rezultate din modelul LRIC hibrid.
26 octombrie 2005 - Decizie privind tarifele de interconectare orientate pe costurile rezultate din modelul LRIC hibrid.
17 noiembrie 2005 - Romtelecom contesta Decizia ANRC la Curtea de Apel Bucuresti, solicitand anularea Deciziei si suspendarea sa pe perioada procesului.
7 decembrie 2005 - Curtea de Apel respinge solicitarea Romtelecom de suspendare a Deciziei ANRC pe perioada procesului. Romtelecom anunta ca va face recurs.

---

Despre autor: