In 2005, privatizarea a adus doar 86 de milioane de euro

Privatizarea companiilor care au mai ramas in portofoliul statului este gestionata de doua institutii: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie. Daca in cel de-al doilea caz putem vorbi de ceva succese la vinzare, in cazul AVAS performanta din privatizare este aproape nula.

Societati mici si putine

AVAS a vindut, in acest an, pachete majoritare de actiuni la doar patru societati. Este vorba despre firme mici, nume putin cunoscute, cu impact redus asupra economiei romanesti: Senzorom Cluj, Moldoplast Iasi, Girobir Birlad si Haber Hateg. Cumparatorii au fost persoane fizice sau SRL-uri, iar sumele obtinute au fost mici. In total, s-au luat doar 4,9 milioane de euro.

De vina pentru aceste ‘’performante’’ este in primul rind portofoliul de societati al institutiei, jumatate din el ajungind la stadiul de fi socotit neprivatizabil. Aici mai pot fi vindute, in cel mai bun caz, doar activele. In al doilea rind, institutia s-a axat mai mult pe recuperarea datoriilor catre stat, activitate care a avut ceva mai mult succes: doar din executare silita, AVAS a incasat, in primele opt luni ale anului, 71 de milioane de euro.

Totusi, AVAS este institutia in portofoliul careia se afla "perla" numita BCR, privatizare care este prognozata a se incheia pina la sfirsitul anului. Cum declaratiile mai putin oficiale de pina acum indica un pret de cel putin 3,2 miliarde de euro, aceasta va fi cea mai banoasa privatizare din istoria Romaniei. Succesul tranzactiei nu este insa dat de extraordinara pricepere a vinzatorilor, ci de contextul pietei: BCR este ultima mare banca neprivatizata din estul Europei, iar interesul pentru achizitii din partea institutiilor financiare occidentale este maxim in acest moment.

Doar doua tranzactii

Ministerul Economiei sta ceva mai bine la privatizare. OPSPI a bifat, pentru acest an, citeva succese. In timpul actualului mandat, institutia a semnat contractul de privatizare a doua dintre cele doua societati de distributie a energiei electrice, Electrica Moldova si Oltenia. Privatizarea acestora a fost demarata de fosta guvernare, dar contractul si finalizarea tranzactiei (adica transferul actiunilor cumparate si plata pretului) s-au facut in acest an. Pachetele majoritare ale celor doua societati au ajuns in posesia nemtilor de la E.On Energie si a cehilor de le CEZ. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 203,6 milioane de euro, asta incluzind pretul pentru un pachet minoritar de actiuni si majorarea de capital necesara atingerii celor 51%. Statul a primit din aceste tranzactii 81,3 milioane de euro.

Succesele trecutului

Prin privatizarea facuta de Ministerul Economiei s-au scos mai multi bani, desi tranzactiile au fost parafate anul trecut. Asta pentru ca privatizarea din energie are un specific: afacerea se finalizeaza la mai multe luni dupa semnarea contractului.

Astfel, desi contractele de privatizare ale celor doi distribuitori de gaze (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord) si ale primelor doua sucursale ale Electrica (Banat si Dobrogea) au fost semnate in 2004, finalizarea tranzactiei, adica transferul actiunilor si plata pretului s-au facut in 2005.

Valoarea totala a tranzactiilor prin care Gaz de France si E.On Ruhrgas au preluat cele doua Distrigaz se ridica la 614 milioane de euro, dar suma platita pentru actiunile vindute de stat se ridica la 253 de milioane de euro. Grupul italian Enel a platit, pentru cele doua Electrica, statului roman 35,1 milioane de euro, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiei a fost de 111,8 milioane.

Restante

Privatizarea din energie a dovedit oarece succes doar la nivelul distributiilor. Toate capacitatile de productie sint inca in mina statului si nu exista decit intentii declarative de privatizare. Pina acum, nici o termocentrala n-a trecut in proprietate privata, desi pentru unele dintre ele (cazul Doicesti sau complexele energetice din Oltenia) s-a vehiculat deja interesul mai multor companii occidentale.

Ultimele pozitii ale oficialilor modifica strategiile de privatizare gindite anterior. Acum doua zile, secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Ionel Mantog, a spus ca institutia doreste ca acele doua complexe de la Rovinari si Turceni sa fie vindute la pachet, anuntul de privatizare urmind sa fie publicat in ianuarie. Luate impreuna, ele vor deveni cel mai mare producator de energie din Romania.

Pentru un singur producator s-a semnat contractul de privatizare: CET Midia. Centrala a fost cumparata de grupul Rompetrol, dar finalizarea privatizarii treneaza, pentru ca tranzactia nu a fost inca aprobata de guvern.

A plecat FMI, statul ramine proprietar

Marile restante ale Romaniei la capitolul privatizare se numesc Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, ultimele mari societati din industrie aflate inca in proprietatea statului, in portofoliul AVAS. Cele doua societati au fost salvate de la inchidere de abandonarea acordului cu FMI, pentru ca acolo scria ca, daca ele nu se privatizeaza pina la sfirsitul anului, vor fi lichidate. Or, la nici una dintre ele nu se intrevede vinzarea in ultimele doua saptamini ale anului.

Tractorul este in procedura avansata, AVAS negociind in prezent cu indienii de la Mahindra&Mahindra. Lucrurile sint insa complicate de o contestatie depusa de firma MYO-O (celalalt ofertant, exclus din cursa) si de spinoasa problema a ajutoarelor de stat. Initial, in contractul de privatizare pe care guvernul trebuia sa-l incheie cu Landini, se prevedea stergerea unor datorii ale Tractorul. Dupa esecul cu italianii, AVAS a anuntat ca respectivul contract va fi cel pe baza caruia se va face tranzactia cu viitorul proprietar, dar acele facilitati intra acum in contradictie cu cerintele UE.

Electroputere este la a saptea tentativa de privatizare. Principalul impediment este marimea sa - nimeni nu vrea sa o cumpere pe toata. La inceputul anului s-a vehiculat ideea vinzarii separate a diviziilor de locomotive si transformatoare, pentru care ar fi existat, cel putin declarativ, ofertanti ca DAB (Grecia), General Electric (SUA), Siemens (Germania), dar AVAS a luat decizia ca si ultimul contract de privatizare sa prevada vinzarea societatii in intregime.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe