Cum a luat Fiscul de patru ori mai multi bani din salarii

Incasarile din impozitul pe salarii au crescut spectaculos in primele 11 luni din 2005, fiind de 4,5 ori (450%) mai mari, fata de colecta Fiscului din perioada similara a anului trecut. Premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul de Finante Sebastian Vladescu pun cresterea veniturilor bugetului pe seama aparitiei a 150.000 de locuri de munca scoase din economia subterana de cota unica.

Cifrele sunt cu mult mai bune decat ar fi fost cele mai optimiste evaluari pe care autoritatile ar fi putut sa le faca, a afirmat premierul. Dupa 11 luni, veniturile bugetului general consolidat sunt cu 20% mai mari decat in perioada similara a anului 2004, sustine primul-ministru. "Efectele cotei unice nu pot fi atat de rapide. Daca ne uitam pe cifre, acestea seamana cu cele din iunie, iar pe prima jumatate a anului 2005 companiile au avut o strategie pe care au decis-o in 2004, cand cota unica nu era o realitate", afirma analistul economic Florin Citu. Munca sezoniera in constructii si turism, apetitul pentru credite, usoara majorare a salariilor si inflatia peste asteptari ar putea fi motoarele reale ale cresterii incasarilor din salarii, sustine Citu.

"Daca ne uitam pe statisticile Ministerului Muncii, observam o crestere cu aproximativ 100.000 de angajati in lunile aprilie-septembrie. Iar daca vom corela cresterea incasarilor din impozitul pe salarii cu cea din contributii sociale, observam ca ultima este de trei ori mai mica. Iar contribuabilii nu puteau sa se transfere din economia gri in cea legala platind numai impozitul pe salariu si nu si contributiile sociale", afirma Catu.

Aceste cifre ar putea sugera ca, in realitate, o pondere importanta in incasarile din impozitul pe salarii a avut-o munca sezoniera, precum cea din constructii si turism, crede analistul.

In plus, in conditiile evolutiei galopante a creditarii, multi angajati au declarat salarii mai mari pentru a se putea imprumuta la banci, de multe ori platind din propriul buzunar asigurarile sociale, in conditiile in care banca centrala a limitat imprumuturile, crede Catu.

Insa angajatii au facut acest lucru numai pe o perioada de timp limitata, 3-4 luni, pentru ca nici o banca nu iti solicita sa demonstrezi ca ai venituri de un anumit nivel dupa semnarea contractului. Dupa 3-4 luni, angajatii au revenit iarasi la vechile salarii, mai mici.

Daca analizam situatia incasarilor prezentata in iunie cu cea prezentata in urma cu patru zile de cei doi oficiali, observam o stagnare a veniturilor din impozitul pe salarii. In plus, dupa ce a atins o cota limita de 5,5%, rata somajului a luat o tenta ascendenta, ea ajungand la 5,6%. Ultimele chestionare al Grupului de Economie Aplicata (GEA) arata o intentie a patronilor de a disponibiliza o parte din angajati. Si CNP recunoaste ca cele 150.000 de noi locuri de munca nu pot fi puse numai in seama cotei unice. "Aceasta crestere a efectivelor nu este in sine sugestiva pentru scoaterea la suprafata a economiei ascunse, pe de o parte pentru ca dezvoltarea economica antreneaza creare de noi locuri de munca, iar pe de alta parte pentru ca sezonalitatea activitatilor se reflecta si in sezonalitatea ocuparii", este concluzia unei analize a CNP.

De altflel, intre decembrie 2003 si septembrie 2004, cand functiona un sistem progresiv de impozitare a veniturilor, au aparut 116 mii noi locuri de munca, ca urmare a cresterii economice. Intre decembrie 2004 si septembrie 2005, suma s-a ridicat la aproximativ 150 de mii. Rezulta ca in cel mai bun caz, cota unica a "albit" cel mult 40 de mii de locuri de munca la negru. In plus, 2004 a fost un an care s-a incheiat bine pentru investitori, fiind inregistrata o crestere economica de 8,3%. Iar profitul inregistrat la finalul lui 2004 ar putea fi si el responsabil pentru crearea unor noi locuri de munca, alaturi de resursele financiare suplimentare oferite societatilor prin reducerea in 2005 a impozitului pe profit.

Un alt argument adus in sustinerea cotei unice este reprezentat de ponderea mai mare in veniturile bugetare a incasarilor din TVA, care a crescut cu 36% fata de perioada similara a anului trecut. Este evident ca majorarea incasarilor din TVA are ca fundament cresterea consumului. Insa nu numai venituri suplimentare ramase la dispozitia contribuabililor ca urmare a micsorarii imozitului pe venit si pe profit in urma introducerii cotei unice sunt responsabile pentru avantul luat de consum. Un element la fel de important in sustinerea consumului il reprezinta si imprumuturile bancare in crestere, crede Citu.

"Efectul cotei unice il vom vedea mai tarziu. Comparatii de acest gen nu au rost in timpul anului. Ar trebui asteptat finalul anului pentru a vedea ce pondere au aceste incasari anuntate de Finante in PIB. In plus despre PIB nu stim decat ca cresterea sa este sub asteptari. Iar daca veniturile bugetare cresc mai repede decat economia, ajungem o situatie paradoxala: dupa introducerea cotei unice avem o fiscalitate mai mare a economiei", constata Citu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe